TA Research & Practice

TA Research & Practice

Connecting The Transactional Analysis Community Worldwide

en English

Română (Romanian)

Română (Romanian)

We thank Bogdan Serbanescu PTSTA Organisational, PhD in Education, Master in Conflict Mediation, Certified coach (ICF), NLP Practitioner for the Abstract translations below. He has over 35 years organizational experience in different types of organizations, ranging from a research institute to the Ministry of Culture, to UNESCO, to the Parliament of Romania, to a multinational organization (bank). He can be contacted on [email protected]

Multumim Bogdan Șerbănescu PTSTA Organizational, doctor în Științele Educației, Master în medierea conflictelor, coach Certificat (ICF), NLP Practitioner pentru traducerile rezumatelor de mai jos. Are peste 35 de ani de experiență organizațională în diferite tipuri de organizații, de la un institut de cercetare la Ministerul Culturii, la UNESCO, la Parlamentul României, la o organizație multinațională (bancă). El poate fi contactat pe [email protected]

Volumul 15 Numărul 1 iunie 2024

O calatorie prin Starile Eului sau capcana Starilor Eului: descatusarea schimbarii prin limbaj

Piotr Jusik & Zbigniew Wieczorek

https://doi.org/10.29044/v15i1p3

Rezumat

Articolul ofera o propunere a unui model lingvistic ce combina determinismul lingvistic al lui Sapir-Whorf, constructivismul lingvistic de la Delia si Analiza Tranzactionala. Pornind de la premisa ca gandirea si simtirea depind de structura limbajului, putem crea o matrice care sa reprezinte intelegerea noastra asupra realitatii, intelegere distribuita intre Starile Eului pe o axa a timpului la care se refera tranzactiile particulare. Aceasta matrice poate fi folosita pentru activitati ulterioare cu clientii, oferind o directie in care sa punem intrebari. Explorarea tranzactiilor in acest fel  promoveaza o deplasare spre nivelul meta-comunicarii care, la randul sau, ajuta clientii sa isi dezvolte propriul Adult Integrat.  Articolul prezinta si o scurta analiza a lucrului cu clientii in termenii modelului liniei timpului in Starile Eului (ESTM) cu reflectii asupra semnificatiei limbajului in definirea unui cadru de referinta, ilustrand cu exemple practice aplicarea acestuia.

Lerarhii organizationale si triunghiuri organizationale

Szabolcs Lovas

https://doi.org/10.29044/v15i1p15

Rezumat

Articolul ofera o analiza a literaturii ctuale despre granite si introduce un nou cadru de categorizare pentru practicieni. Acest cadru consta din concentrarea pe trei zone: individ, grup, pozitie. Aceasta noua conceptualizare a granitelor ofera practicienilor AT un model contemporan prin care sa analizeze felul in care granitele au un efect asupra activitatii lor ca profesionisti cu clientii care au probleme cu granitele si cu relationarea.

Spre o teorie a autonomiei emotionale

Tony White

https://doi.org/10.29044/v15i1p24

Rezumat

Autorul pune sub semnul intrebarii Teoria contagiunii emotionale si propune alternativa autonomiei emotionale. El analizeaza critic felul in care teoria contagiunii are greseli logice, deoarece presupune ca indivizi diferiti pot experimenta emotii identice, nu ca fiecare dintre ei are propria experienta fenomenologica, chiar daca semnele exterioare pot parea similare. Se sugereaza un fel de a determina experientele individuale referitoare la emotii, urmat de un exemplu al experientei durerii, inainte de a concluziona ca ar trebui sa adoptam, in cadrul literaturii de specialitate, presupozitia autonomiei emotionale.

Dependenta de internet: o trecere in revista a literaturii

M D Ajithabai

https://doi.org/10.29044/v15i1p28

Rezumat

In acest articol se prezinta o analiza detaliata a dependentei de internet in literatura de specialitate din perioada 1995 – 2023. Multi psihologi au fost de parere ca ar putea exista unele psihopatologii la indivizii care se pare ca au dependenta de internet. Aceasta observatie este extinsa la analiza posibilitatii ca dependenta de internet sa mascheze alte probleme ce trebuie abordate in terapie.

Premii de eficienta in Analiza  Tranzactionala pentru adolescent.

Sam Connors

https://doi.org/10.29044/v15i1p35

Rezumat

O analiza comprehensive a felului in care adolescenta este o perioada majora de tranzitie urmata de sugestia ca un program de analiza tranzactionala ce functioneaza de mai multi ani la nivel international si-ar putea arata utilitatea de a fi introdus in scolile din UK, iar cititorii sunt invitati sa se implice.

Masurarea rezultatelor in practica clinica a Analizei Tranzactionale: prezentarea metodologiei de cercetare

Carol Remfrey Foote

https://doi.org/10.29044/v15i1p39

Rezumat

Articolul introduce metodologia cercetarii sustinand un studiu asupra felului in care practicienii analizei tranzactionale folosesc datele de masurare a rezultatelor in planificarea diagnozei, contractarii si tratamentului. Dupa o scurta trecere in revista a literaturii referitoare la masurarea rezultatelor si a detaliilor referitoare la formularea  intrebarilor cercetarii, se continua cu felul in care autorul intelege Analiza Fenomenologica Interpretativa, care este metodologia folosita in cadrul cercetarii de fata, si felul in care aceasta se aliniaza cu analiza tranzactionala.  Un alt focus al acestui articol il reprezinta consideratiile etice, criteriile de includere a participantilor la cercetare, structura si  continutul planificat al interviurilor de cercetare si o descriere a metodei de analiza a datelor.  Stadiul final al analizei datelor nu este inca terminat, ca urmare detaliile descoperirilor vor urma in publicatii ulterioare. Un articol anterior, de acelasi autor, stabileste motivele si rationamentul cercetarii, iar intentia acestui articol este de a prezenta metoda cercetarii in asa fel incat sa poata fi criticata si replicata.

Volumul 14 Numărul 2 decembrie 2023

Metode de măsurare a rezultatelor în practica clinică prin analiza tranzacționala

Carol Remfrey Foote

https://doi.org/10.29044/v14i2p3

Rezumat

Acest articol prezintă o trecere în revistă a literaturii de specialitate privind utilizarea metodelor de măsurare a rezultatelor (OM) în consiliere și psihoterapie, realizată de autoare ca parte a cercetării ei (care va fi prezentata mai târziu) asupra modului în care practicienii analizei tranzacționale utilizează OM în contractarea, diagnosticarea și planificarea tratamentului. Este prezentată o gamă largă de literatură non-AT, sunt descrise diverse metode OM, sunt descrise percepțiile pozitive și negative ale practicienilor despre acestea, precum și ceea ce tind să facă în loc să folosească OM. Se prezinta cât de puțini consilieri și psihoterapeuți utilizează OM ca parte a practicii lor clinice. Acest articol explorează problemele și oferă mai multă profunzime și detalii în „pro și contra” utilizării OM în practica AT și are scopul de a iniția discuții asupra subiectului împreună cu studiul de cercetare.

Modelul cronologic al stării egoului

Zbigniew Wieczorek

https://doi.org/10.29044/v14i2p17

Rezumat

Autorul prezintă un alt mod de a gândi adaptările de personalitate și procesul de comunicare bazat pe un cadru preluatdin programarea neurolingvistică despre modul în care caracterizăm timpul cronologic în spațiul din jurul nostru. Se prezintă un model în care stările eului ar putea fi diagnosticate și s-ar putea lucre cu ele în funcție de faptul că sunt considerate ca fiind trecut, prezent sau viitor.

Regândirea părintelui: un model de stare a eului bazat pe valorificare

Lena Korneyeva

https://doi.org/10.29044/v14i2p24

Rezumat

Cele două componente integratoare ale stării eului Părinte în modelul funcțional original sunt reanalizate în contextul muncii psihoterapeutice și al eficacității acesteia. Este prezentată și argumentată o interpretare alternativă a modelului funcțional, bazată atât pe considerații teoretice larg acceptate în profesie, cât și pe o implementare practică a modelului funcțional reconsiderat. Prezenta elaborare se bazează pe principiul valorii, i.e. premisa că nevoia de valoare de sine este o nevoie socială de bază și că experiența de a fi devalorizat de o figură parentală semnificativă provoacă traume psihologice și deficite și compensații corelate. Se discută importanța stimei de sine în contextul atașamentului, „rănirea narcisică” și vulnerabilitatea, precum și descoperirile empirice și răspunsurile terapeutice în practica psihoterapeutică. Este prezentat un studiu de caz al terapiei de cuplu pentru a ilustra aplicarea modelului.

Dezvoltarea leadershipului: Sprijinirea și dezvoltarea colegilor

Szabolcs Lovas

https://doi.org/10.29044/v14i2p33

Rezumat

Se ofera o descriere a unui program de dezvoltare a leadershipului conceput și desfășurat în cadrul unei organizații, inclusiv modul în care s-a desfășurat contractarea cu mai multe părți și modul în care au fost abordate nivelurile psihologic, profesional și administrativ. Pe lângă o prezentare generală a programului, sunt oferite detalii despre conținutul și procesul celei de-a treia sesiuni, precum și reacțiile participanților care au împărtășit unul cu altul ceea ce au învățat.

Stările de Conștiință și Stările Eului

Stephen Lankton

https://doi.org/10.29044/v14i2p42

Rezumat

Este prezentată o teorie a conștiinței conectata cu stările eului. Sunt descrise diferite niveluri de conștiință și modul în care stările de conștiință (SoC) conțin în ele colecții diferite de resurse experiențiale, ceea ce duce la limitări ale modului în care indivizii pot accesa diferite resurse atunci când se află în stări specifice. Sunt date exemple legate de viața de zi cu zi, urmate de idei despre modul în care practicienii pot folosi empatia cu clienții, astfel încât clienții să devină capabili să schimbe conținutul SoC-urilor problematice.​

Volumul 14 Numărul 1 iunie 2023

Script Cure cu analiză tranzacțională și triologie: o descriere a consilierii triologie

© 2023 G Jayakumar și MD Ajithabai

https://doi.org/10.29044/v14i1p3

Rezumat

Autorii prezintă detaliile conceptului de „triologie” care este o „știință a trei” dezvoltată de pr. George Kandathil și o metodă de consiliere dezvoltată de S.Siddharthan. Ei descriu un triunghi cunoscut sub numele de Cadrul GK și ilustrează modul în care poate fi privit ca un mod de a înțelege modul în care poate fi analizată omenirea. Ei arată cum aceasta poate fi văzută ca fiind mai cuprinzătoare decât alte abordări psihologice ale personalității, inclusiv subliniind lipsa de atenție față de relație în toate evoluțiile, cu excepția dezvoltarilor celor mai recente, ale analizei tranzacționale. Ei prezinta un ghid detaliat despre cum se aplică consilierea triologiei și oferă două studii de caz. Ei etichetează procesul care nu ajuta ca fiind „enhaviour”, acesta fiind modul în care senzațiile trăite în corp duc la comportamente care nu ajuta si care pot fi observate de alții. Învățarea clienților cum să observe și să intrerupa acest proces prin meditație este modul în care această formă de consiliere necesită o singură sesiune cu un client, deoarece clientul este apoi echipat să continue procesul pe cont propriu până când rezultatul sănătos a fost atins.

Lumea în evoluție a coaching-ului

© 2023 Keri Phillips

https://doi.org/10.29044/v14i1p16

Rezumat

Acest articol este despre lumea în evoluție a coaching-ului și combină experiențele și amintirile personale cu o revizuire amplă a materialelor de către o serie de autori. Autorul oferă propriile sale modele.  Modelul de prezentare generală ilustreaza profunzimea și lamploarea lumii coaching-ului; Modelul pozițiilor care ilustreaza problema, client, coach și supervizor; și Comunitatea de coaching, care arată suprapunerea granițelor individuale și colective și modul în care acestea duc la provocări.

Traumă, memorie și impactul terapiei de redecizie

© 2023 Tony White

https://doi.org/10.29044/v14i1p24

Rezumat

Se ajunge la concluzia că terapia de redecizie este o formă de terapie de expunere. În timp ce terapia de redecizie are obiective mult mai largi decât terapia de expunere, Gouldings au creat o formă puternică de terapie de expunere care face parte din procesul de redecizie. Există un corp foarte mare de dovezi de cercetare care verifică eficacitatea terapiei de expunere ca tratament pentru traume și în special PTSD. Acest articol arată cum terapia de redecizie este o terapie de expunere și apoi cum terapia de expunere poate ajuta la reintegrarea fragmentelor desprinse ale personalității care se formează în procesul schizoid.

Psihoterapie prin analiză tranzacțională cu clienți neurodivergenți: experiențe și recomandări de practică

© 2023 Claire Bowers și Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/v14i1p32

Rezumat

Acest studiu de cercetare calitativă utilizează Analiza Fenomenologică Interpretativă (IPA) (Smith, Flowers & Larkin, 2009; Smith & Nizza, 2022) pentru a explora modul în care Psihoterapia prin Analiză Tranzacțională poate fi utilizată eficient cu clienții neurodivergenți. Scopul a fost să exploreze experiențele trăite ale participanților, toți fiind neurodivergenți și au primit psihoterapie ca adulți, dar care nu au fost diagnosticați în copilărie.

Toți participanții au raportat un sentiment de frustrare, tristețe și rușine cu privire la modul în care alții au răspuns la neurodivergențele și comportamentele lor neurodivergente din punct de vedere istoric. Acest studiu și-a propus să privească dincolo de comportamentele de prezentare exterioară la nevoia de bază și să ia în considerare  ce ar putea avea nevoie clienții neurodivergenți, atât de la psihoterapeutul lor, cât și de la psihoterapie.

Acest studiu sugerează patru nevoi psihoterapeutice principale, identifică trei capcane principale în care psihoterapeuții pot cădea atunci când lucrează cu clienți neurodivergenți și descrie opt afirmații relaționale care sunt importante de luat în considerare atunci când lucrează cu clienți neurodivergenți.

Propunere de cercetare: Explorarea schimbărilor fenomenologice și îmbunătățirea acordării prin utilizarea dansului/mișcărilor ritmice

© 2023 Zara Irani

https://doi.org/10.29044/v14i1p55

Rezumat

Se ofera o descriere a unui studiu de cercetare propus și orice feedback-ul este binevenit. Scopul cercetării este descris ca o explorare a faptului dacă dansul, definit aici ca mișcare a corpului într-un mod ritmic, poate deveni un instrument pe care un practician îl poate folosi cu clienții în cadrul unui model de comunicare sub-simbolică. O revizuire a literaturii care începe cu psihanaliză și care vine la zi cu dansatori instruiți care lucrează cu demența include referințe la o serie de materiale A.T. Autorul subliniază nevoia de auto-reflecție, considerații etice și implicații culturale. Articolul include, de asemenea, o schiță inițială a metodologiei de cercetare, care va fi utilizată inițial de către autor, și cum ar putea fi apoi utilizată de colegi.

Keri Phillips – Un necrolog – iunie 2023

© 2023 Julie Hay

https://doi.org/10.29044/v14i1p64

Volumul 13 Numărul 2 decembrie iunie 2022

Analiza tranzacțională aplicată în educația muzicală: comportamente naturale ale stării eului profesorului și efectul lor asupra motivației elevilor

© 2022 Kianush Habibi

https://doi.org/10.29044/v13i2p3

Rexumat

Scopul acestui studiu a fost acela de a investiga influența comportamentului profesorului asupra motivației elevilor în timpul interacțiunii profesor-elev în educația muzicală.Observațiile asupra comunicării dintre profesorii de muzică și elevii acestora au fost făcute de către autor din perspectiva analizei tranzacționale. Elevii care au participat aveau între 7 și 12 ani și au fost si 7 profesori ca participanți adulți. Comportamentul natural al stării eului la acești profesori în timpul interacțiunilor cu elevii lor a fost observat și înregistrat cu intenția de a evalua impactul asupra motivației elevilor. Ipoteza de lucru a fost ca efectele comportamentului profesorului, care se manifestă ca stari ale eului  Adult, Parinte Grijuliu si Copil liber cresc semnificativ motivația elevilor.Rezultatele studiului sugerează că această ipoteză este validă.

Imaginează-ți asta: metode postmoderne de redecizie care folosesc imaginația

© 2022 Aruna Gopakumar și Nikita Bandale

https://doi.org/10.29044/v13i2p17

Rezumat

Acest articol prezintă două povești de terapie decizională care utilizează imaginația și abilitatea de a crea imagini ale clientului ca resurse pentru schimbare. Se prezentă o motivatie rationala pentru utilizarea imaginilor și imaginației cu o mai mare conștientizare a lor ca intervenții terapeutice, atât pentru descoperirea tiparelor de scenariu inconștiente, cât și pentru a invita la schimbări.  Tehnicile terapiei prin redecizie care utilizează imaginile au fost privite printr-o lentilă constructivistă, cu speranța că utilizarea acestor tehnici poate câștiga proeminență în practica contemporană.

Contracte “hard”, contracte “soft” și inconștientul

© 2022 Tony White

https://doi.org/10.29044/v13i2p25

Rezumat

Acest articol este o examinare a ceea ce sunt contractele “hard” și “soft”, modul în care acestea impacteaza diferit procesul de psihoterapie și, în special, modul în care influențează inconștientul și tipul de material inconștient pe care fiecare tip de contract tinde să-l obțină. Acest lucru, la rândul său, are efecte considerabile asupra a ceea ce se întâmplă în camera de terapie. Cele două tipuri de contracte creează o ambianță și un climat diferit în care psihoterapia poate avea loc. Acest articol explică ce este diferit in cele doua abordari și cum pot fi ele abordate de către terapeut.

Sistemul client: importanța grupului de sprijin pentru clienți în domeniul științelor sănătății

© 2022 Tânia Caetano Alves

https://doi.org/10.29044/v13i2p32

Rezumat

Autorul propune în acest studiu fenomenologic prezentarea conceptului de sistem client în domeniul științelor sănătății prin analiza tranzacționala, printr-un studiu narativ ancorat într-o trecere in revista a literaturii de specialitate. Aceasta oferă o bază pentru înțelegerea importanței cunoașterii și interacțiunii profesionistilor din domeniul sănătății cu grupurile de sprijin pentru clienți – Sistemul Client – atunci când sunt implicați la un moment dat în continuum-ul sănătate-boală. Articolul reflecteaza asupra impactului pe care pierderea bunăstării fizice îl poate provoca nu numai asupra individului bolnav, ci și asupra grupurilor cărora le aparține, inclusive aasupra echipei de sănătate implicată în căutarea recuperării. Se propune, de asemenea, o viziune mai holistică și integratoare asupra sănătății.

Măsurarea conceptului AT de autonomie și corelarea acestuia cu scorurile de evaluare a autoperformanței angajaților comparativ cu evaluarea managerului lor

© 2022 Buket Kılıç și Olca Sürgevil

https://doi.org/10.29044/v13i2p44

Rezumat

Este prezentată o descriere a unui studiu care a urmărit măsurarea efectului conceptului de autonomie in analiza tranzacțională și a modului în care acesta se raportează la coerența dintre scorurile de evaluare a autoperformanței angajaților și scorurile de performanță facute de managerul acestora. S-a folosit un chestionar elaborat anterior iar cercetarea s-a facut de catre oameni care studiază pentru a deveni practicieni în analiză tranzacțională. Pe lângă faptul că a constatat că pare să existe o corelație între scorurile mari la chestionar și acordul angajatului cu evaluarea managerului lor, s-a inteles că există deficiențe in cee ace priveste chestionarul și acestea au ridicat întrebări referitoare la conceptul de autonomie, așa cum este descris în mod obișnuit în analiza tranzacțională. Este inclus un chestionar revizuit care conține doar 11 din cele 19 întrebări inițiale și se arată felul in care cele patru componente inițiale și apoi inca două componente pot fi doi factori diferiti.

Volumul 14 Numărul 1 iunie 2023

Script Cure cu analiză tranzacțională și triologie: o descriere a consilierii triologie

© 2023 G Jayakumar și MD Ajithabai

https://doi.org/10.29044/v14i1p3

Rezumat

Autorii prezintă detaliile conceptului de „triologie” care este o „știință a trei” dezvoltată de pr. George Kandathil și o metodă de consiliere dezvoltată de S.Siddharthan. Ei descriu un triunghi cunoscut sub numele de Cadrul GK și ilustrează modul în care poate fi privit ca un mod de a înțelege modul în care poate fi analizată omenirea. Ei arată cum aceasta poate fi văzută ca fiind mai cuprinzătoare decât alte abordări psihologice ale personalității, inclusiv subliniind lipsa de atenție față de relație în toate evoluțiile, cu excepția dezvoltarilor celor mai recente, ale analizei tranzacționale. Ei prezinta un ghid detaliat despre cum se aplică consilierea triologiei și oferă două studii de caz. Ei etichetează procesul care nu ajuta ca fiind „enhaviour”, acesta fiind modul în care senzațiile trăite în corp duc la comportamente care nu ajuta si care pot fi observate de alții. Învățarea clienților cum să observe și să intrerupa acest proces prin meditație este modul în care această formă de consiliere necesită o singură sesiune cu un client, deoarece clientul este apoi echipat să continue procesul pe cont propriu până când rezultatul sănătos a fost atins.

Lumea în evoluție a coaching-ului

© 2023 Keri Phillips

https://doi.org/10.29044/v14i1p16

Rezumat

Acest articol este despre lumea în evoluție a coaching-ului și combină experiențele și amintirile personale cu o revizuire amplă a materialelor de către o serie de autori. Autorul oferă propriile sale modele.  Modelul de prezentare generală ilustreaza profunzimea și lamploarea lumii coaching-ului; Modelul pozițiilor care ilustreaza problema, client, coach și supervizor; și Comunitatea de coaching, care arată suprapunerea granițelor individuale și colective și modul în care acestea duc la provocări.

Traumă, memorie și impactul terapiei de redecizie

© 2023 Tony White

https://doi.org/10.29044/v14i1p24

Abstract

Se ajunge la concluzia că terapia de redecizie este o formă de terapie de expunere. În timp ce terapia de redecizie are obiective mult mai largi decât terapia de expunere, Gouldings au creat o formă puternică de terapie de expunere care face parte din procesul de redecizie. Există un corp foarte mare de dovezi de cercetare care verifică eficacitatea terapiei de expunere ca tratament pentru traume și în special PTSD. Acest articol arată cum terapia de redecizie este o terapie de expunere și apoi cum terapia de expunere poate ajuta la reintegrarea fragmentelor desprinse ale personalității care se formează în procesul schizoid.

Psihoterapie prin analiză tranzacțională cu clienți neurodivergenți: experiențe și recomandări de practică

© 2023 Claire Bowers și Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/v14i1p32

Rezumat

Acest studiu de cercetare calitativă utilizează Analiza Fenomenologică Interpretativă (IPA) (Smith, Flowers & Larkin, 2009; Smith & Nizza, 2022) pentru a explora modul în care Psihoterapia prin Analiză Tranzacțională poate fi utilizată eficient cu clienții neurodivergenți. Scopul a fost să exploreze experiențele trăite ale participanților, toți fiind neurodivergenți și au primit psihoterapie ca adulți, dar care nu au fost diagnosticați în copilărie.

Toți participanții au raportat un sentiment de frustrare, tristețe și rușine cu privire la modul în care alții au răspuns la neurodivergențele și comportamentele lor neurodivergente din punct de vedere istoric. Acest studiu și-a propus să privească dincolo de comportamentele de prezentare exterioară la nevoia de bază și să ia în considerare  ce ar putea avea nevoie clienții neurodivergenți, atât de la psihoterapeutul lor, cât și de la psihoterapie.

Acest studiu sugerează patru nevoi psihoterapeutice principale, identifică trei capcane principale în care psihoterapeuții pot cădea atunci când lucrează cu clienți neurodivergenți și descrie opt afirmații relaționale care sunt importante de luat în considerare atunci când lucrează cu clienți neurodivergenți.

Propunere de cercetare: Explorarea schimbărilor fenomenologice și îmbunătățirea acordării prin utilizarea dansului/mișcărilor ritmice

© 2023 Zara Irani

https://doi.org/10.29044/v14i1p55

Rezumat

Se ofera o descriere a unui studiu de cercetare propus și orice feedback-ul este binevenit. Scopul cercetării este descris ca o explorare a faptului dacă dansul, definit aici ca mișcare a corpului într-un mod ritmic, poate deveni un instrument pe care un practician îl poate folosi cu clienții în cadrul unui model de comunicare sub-simbolică. O revizuire a literaturii care începe cu psihanaliză și care vine la zi cu dansatori instruiți care lucrează cu demența include referințe la o serie de materiale A.T. Autorul subliniază nevoia de auto-reflecție, considerații etice și implicații culturale. Articolul include, de asemenea, o schiță inițială a metodologiei de cercetare, care va fi utilizată inițial de către autor, și cum ar putea fi apoi utilizată de colegi.

Keri Phillips – Un necrolog – iunie 2023

© 2023 Julie Hay

https://doi.org/10.29044/v14i1p64

Necrolog- Keri Phillips

Volumul 13 Numărul 1 2022

Dezvoltarea unui nou inventar al ststarilor eului – Raport asupra unui eșantion brazilian cu o versiune portugheză

© Renata Cristina Brandão Rossini, Ederaldo José Lopes, Joaquim Carlos Rossini

https://doi.org/10.29044/v13i1p3

Rezumat

Acest studiu a fost realizat în Brazilia și prezintă un nou inventar construit pentru evaluarea stărilor Eului, un concept important în teoria analizei tranzacționale. Studiul a implicat participarea a 295 de voluntari de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani. Analizele factoriale exploratorii au indicat un instrument în portugheză constând din 37 de itemi caracterizați în mod adecvat în șase factori: Părinte critic (PC), Părinte grijuliu (PG), Adult (A), Copil liber (CL), Copil adaptat – supus (CAS) și Copil adaptat – Rebel (CAR). Rezultatul este o măsură utilă pentru investigarea și maparea stărilor ego-ului pentru aplicare la personane individuale și ca bază pentru cercetări viitoare in mai multe limbi.

Analiza fenomenologică interpretativă a experienței terapeuților de a lucra în situația de urgență globală COVID-19 folosind analiza tranzacțională

© Claire Daplyn

https://doi.org/10.29044/v13i1p11

Rezumat

Acesta este un studiu de cercetare calitativă care utilizează Analiza Fenomenologică Interpretativă (IPA) (Smith, 1995) în experiențele terapeuților de analiză tranzacțională din Marea Britanie care lucrează cu clienții înainte și în timpul pandemiei globale COVID-19. Vizând identificarea a cum este să treci de la lucrul terapeutic în relații stabilite, preponderent în persoană, cu clienții, la nevoia bruscă de a gestiona ajustări majore atât pe plan personal, cât și profesional, în paralel cu clienții care trec prin provocări similare in propria lor viață, descoperirile sugerează că participanții au experimentat reacții traumatice de stres. Participanții s-au simțit inițial nepregătiți să gestioneze multiplele provocări ale trecerii de la terapia în persoană la terapia online cu clienții. Pe lângă problemele tehnologice și etice, aceștia au suferit modificări ale calității și naturii relației terapeutice. Cu toate acestea, ei au găsit și aspecte pozitive ale muncii online pe măsură ce timpul a trecut și au trait un sentiment de împuternicire profesională. Aceștia au perceput rolul organismelor profesionale și al instituțiilor de formare ca fiind semnificativ. Diversitatea instruirii online disponibile concomitent în diferite țări și comunități a fost apreciată, deși calitatea experiențelor de învățare a variat.

Studiu intercultural al pasivității profesorilor prin prisma analizei tranzacționale educaționale

© Anna Pierzchała, Edyta Widawska, Piotr Jusik

https://doi.org/10.29044/v13i1p28

Rezumat

Scop: Scopul articolului este de a prezenta rezultatele cercetării bazate pe conceptul de pasivitate în conformitate cu ipotezele analizei tranzacționale – una dintre modalitățile psihoterapeutice din școala de gandire umanistă. Pasivitatea este definită ca comportamente care blochează acțiunile constructive și orientate spre soluții.

Design/Metodologie/Abordare: Principalele metode de cercetare au inclus anchete de diagnostic și tehnici de chestionare. Studiul a folosit chestionarul „Realitatea unui educator” de Anna Pierzchała (2013). 441 de repondenți și-au oferit răspunsurile din Guatemala, Polonia, Marea Britanie și Ucraina. Diferențele au fost identificate folosind testul Kruskal-Wallis, echivalentul unei analize a varianței cu un singur factor (ANOVA) care este utilizată în mod obișnuit pentru eșantioane independente.

Constatări: Cercetarea comparativă interculturală privind comportamentele pasive ale profesorilor a indicat diferențe educaționale semnificative între țări. Cele mai scăzute niveluri de pasivitate au fost raportate în Guatemala [1] și cele mai ridicate în Ucraina. Modelul Hofstede al dimensiunilor culturale a permis autorilor să contureze câteva tendințe generice privind comportamentele pasive în țările studiate. Nivelurile de pasivitate raportate individual au fost legate de determinanții culturali care rezultă din funcționarea socială a profesorilor.

Implicații practice: Studiul oferă câteva linii directoare pentru abordarea pasivității profesorilor și identifică strategii de îmbunătățire a abilităților de rezolvare a problemelor. Cel mai frecvent comportament pasiv în toate țările a fost supraadaptarea, ceea ce a subliniat importanța dezvoltării conștientizării profesorilor față de fenomenele interpersonale din punctul de vedere al analizei tranzacționale.

Originalitate/Valoare: Cercetarea prezentată nu a mai fost realizată inainte, și în această etapă are un caracter explorator, indicând anumite modele interculturale declarate și, în același timp, determinând zone de investigare ulterioară. Analiza tranzacțională pare a fi un construct teoretic util în proiectarea studiilor comparative interculturale.

Heptagonul scenariului vieții

© Tony White

https://doi.org/10.29044/v13i1p53

Rezumat

Heptagonul scenariului de viață, dezvoltat de autor, este descris pentru a arăta cum șapte elemente, toate șapte fiind aspecte ale personalității umane – comportament, sentimente, gânduri, tipare de postura a corpului, obiceiuri, credințe și atitudini și decizii timpurii – se potrivesc geometric astfel încât se întăresc și se sprijină reciproc și face mai dificil ca oamenii să-și schimbe scenariile de viață. Aceste elemente sunt apoi legate de modurile în care diferitele psihoterapii tind să lucreze cu ele și sunt oferite explicații despre motivul pentru care natura geometrică a modelului înseamnă că mai multe aspecte trebuie să se schimbe, deoarece, altfel, elementele rămase întăresc tiparele care nu ajuta.

Autoempatia ca element necesar pentru reglarea emoțiilor

© Jane Maria Pancinha Costa, Ronel Alberti da Rosa

https://doi.org/10.29044/v13i1p62

Rezumat

Nevoia de a avea grija unii de alții, identificându-ne cu ceea ce avem în comun, ca ființe vii, ca ființe umane de pe această planetă, devine în prezent punctul focal în studii și reflecții în rândul cercetătorilor în neuroștiință, comportament, emoții și relații sociale, pentru a numi câțiva. În domeniul promovării sănătății și al psihoterapiei, nu este diferit. În special în ultimele două decenii, extinderea cunoștințelor despre creier și sistemul nervos în cercetarea în neuroștiință a oferit informații pentru a lega aceste domenii de înțelegerea indivizilor și a relațiilor lor, contribuind la reflecții, la înțelegere și la propuneri de acțiune pentru posibila eliberare de suferinţ umana. Astfel, scopul acestui articol calitativ este de a reflecta, pe baza unei Narative Review a literaturii recente, asupra posibilității de a înțelege empatia ca provenind din emoția primară sau naturală. In concluzie, importanta emotiilor care regleaza devine evidenta, avand in vedere autoempatia, pentru in asa fel incat functia ei de reglare a instinctelor noastre in scopul supravietuirii, bunastarii si evolutiei, sa se poata intampla, in domeniul individual si social.

Potența analizei tranzacționale la un individ după mentoring integrativ relațional

© Maria Imaculada Gonçalves de Almeida, Rita Varela, Rubens Correia Filho

https://doi.org/10.29044/v13i1p72

Rezumat

Autorii demonstrează prin analiza narativă cum lecții puternice din AT t sunt învățate, aplicate și reținute de cei care primesc mentorat integrativ relațional. Este oferită o descriere completă a modului în care analiza tranzacțională este încorporată într-un astfel de mentorat, inclusiv detalii despre conceptele specifice de analiză tranzacțională și modul în care acestea sunt utilizate. Rezultatele cercetării indică modul în care clientii apreciază în mod deosebit analiza tranzacțională ca limbaj, precum și utilitatea conceptelor, inclusiv stările eului, tranzacțiile, emoțiile, jocurile psihologice și contractele. Învățarea de către client este demonstrată ca fiind aplicabilă familiilor, precum și în contextul organizațional în care a fost oferit mentoratul. Ei au ajuns la concluzia că cercetarea a demonstrat camentoratul integrativ relațional este un program de dezvoltare durabil și semnificativ.

Boala Alzheimer: Considerații în lumina analizei tranzacționale

© Ede Lanir Ferreira Paiva

https://doi.org/10.29044/v13i1p84

Rezumat

Acest articol este rezultatul unei treceri in revista narativa a literaturii despre boala Alzheimer, alături de o trecere in revista a teoriei analizei tranzacționale, cu referire în special la modul în care injonctiunea sau mesajul injonctiv al lui ‘Nu Gandi’ și un scenariu mindless pot fi conectate cu dezvoltarea bolii. Se face un apel ca să studiem relațiile dincolo de domeniul științelor naturale.

Volumul 12 Numărul 2 2021

Analiza tranzacțională structurală: Sinele Eului și Stările Eului – Cauză-Efect și Intervenții

© 2021 Jorge Alberto Close

https://doi.org/10.29044/v12i2p3

Rezumat

Acest articol identifică determinanții fiziologici, neurologici și psihologici care decurg din constrângerile impuse atât de factorii genetici, cât și de cei de mediu, care sunt la originea comportamentelor umane. Sunt analizați factorii determinanți, numiți Ego Selves, care organizează fenomenele pe care Eric Berne le-a clasificat, structurat, conceptualizat și definit pentru a crea analiza tranzacțională și pentru a concepe instrumentele care sa ii ajute atat pe profesioniști cat si pe  pacienți să-si ajusteze comportamentele. Este prezentată o formă diferită a Copilului Adaptat, diferențiându-l de modelul lui Berne, în care Copilul Adaptat este prezentat ca parte a Copilului Natural. Sunt identificate starile eului de Copil Adaptat la Părinte și la starea eului Adult, ajustându-și manifestarea și organizarea la dezvoltarea fiziologică a Sinelui Eului corespunzător, propunând că Copilul Adaptat este o parte a stării Eului Părinte. Contaminarea este revizuită și ajustată pentru consecvența dintre cauză și efect, identificând că starea Eului contaminată este starea Eului Părinte, creând o iluzie bazată pe injoncțiuni care generează o iluzie în zona de Copil Adaptat a acesteia, care, la rândul său, provoacă reacția emoțională a Copilului Natural, limitând considerabil capacitățile de intervenție ale stării Eului Adult. Analiza scenariului este prezentata și organizată, indicând faptul că scenariul este un plan de viață inițiat la concepție și care se termină la moarte, și este indispensabil pentru supraviețuire, având segmente adecvate și inadecvate care pot limita durata și calitatea vieții. Sunt identificate, de asemenea, intamplarile, factorii neurofiziologici și amintirile implicate în dezvoltarea și implementarea lui. Sugestii și exemple pentru dezvoltarea integrată a strategiilor și tacticilor de intervenție pentru ajustarea comportamentelor și îndeplinirea contractelor sunt prezentate în secțiunea corespunzătoare.

Deconfuzia stării eului Copil – O examinare a principalelor contribuții și a modului în care redecizia se adaugă literaturii

© 2021 Tony White

https://doi.org/10.29044/v12i2p17

Rezumat

Această lucrare examinează unele dintre principalele scrieri despre deconfuzia Copilului în literatura de analiză tranzacțională. Autorul caută să arate modul în care fiecare abordare definește obiectivele deconfuziei și metodele prin care se obține aceasta. Făcând acest lucru, el clarifică cele trei metode pe care Berne le-a propus ca putand fi utilizate pentru o astfel de deconfuzie. De asemenea, se arata modul în care terapia redeciziei se adaugă literaturii pe această temă, ceea ce, după cunoștințele autorului, nu a mai fost făcut pana acum.

Elaborarea unui chestionar de jocuri psihologice

© 2021 Iming Huang

https://doi.org/10.29044/v12i2p25

Rezumat

Este descris un studiu de cercetare, realizat în Taiwan pe 615 subiecți de diferite vârste, niveluri educaționale și ocupații, pentru a dezvolta un chestionar care va măsura trei componente ale jocurilor psihologice: mesajele ascunse sau tranzacțiile ulterioare, schimbările de rol in triunghiul dramatic și emoțiile reprimate. Este inclusă o trecere in revista a literaturii și este descrisă dezvoltarea chestionarului printr-o opțiune de pre-test cu 226 de subiecți. Sunt descrise rezultatele analizelor statistice, iar chestionarul final, în engleză și în chineză, este inclus in anexe.

Părinte cultural și învățare în societatea cunoașterii: un sondaj cu elevii din învățământul primar

© 2021 Cesare Fregola

https://doi.org/10.29044/v12i2p33

Rezumat

Acest articol descrie un studiu de cercetare care a implicat 132 de studenți la un curs de licență în Științe ale Educației Primare la Universitatea Roma Tre. Pentru cercetare a fost folosită o paradigmă de complexitate, care a folosit activități de grup pentru a concepe un chestionar care a fost ulterior analizat pentru a oferi 8 perspective diferite. Perspectiva teoretică de bază a implicat cercetarea aplicabilității conceptului de analiză tranzacțională a părintelui cultural (și a conceptelor asociate de cadru de referință, scenariu și stări ale eului) ca o modalitate de a înțelege modul în care sunt necesare schimbări în procesele educaționale pentru a reflecta modul în care familia, școala și culturile societale s-au schimbat, cu referire în special la  Generatia App și impactul tot mai mare al tehnologiei asupra spațiilor virtuale și nevoia de a reflecta diversitatea culturală.

Volumul 12 Numărul 1 2021

Grila jocului

© 2021 Stephen R. Lankton

https://doi.org/10.29044/v12i1p3

Rezumat

Autorul prezintă propriul său design al unei Grile a Jocului, care poate fi suprapuăs pe versiunea originală a circumplexului atribuit lui Leary (1957). Lista de Verificare Interpersonală originală (ICL) și axele și domeniile asociate (secțiuni) sunt păstrate, deoarece scopul este de a determina indivizii să-și exploreze propriile comportamente și felul în care acestea se leagă de pozițiile lor de viață și de jocurile psihologice pe care le pot juca. Un scurt istoric al ICL utilizat este urmat de introducerea unui OK Corral modificat, care recunoaște că există unele jocuri „bune”, iar o selecție de jocuri psihologice este oferită pentru a corespunde celor patru poziții de viață principale. Anexele conțin materialele, cu legături către alte limb,i și instrucțiuni detaliate care vor permite practicienilor să aplice abordarea descrisă. Autorul încheie cu exemple despre modul în care rezultatele pot fi interpretate și utilizate pentru a ajuta clienții și partenerii individuali.

Contagiunea sinuciderii, pactul de sinucidere și efectele comportamentului suicidar în relațiile terapeutice și familiale.

© 2021 Tony White

https://doi.org/10.29044/v12i1p18

Rezumat

Acest articol este despre sinucidere și relații. Despre  felul în care gândurile și comportamentele suicidare pot avea impact asupra relațiilor pentru persoana suicidă și pentru cei din jur. Acestea include relațiile dintre persoana suicidă și alte persoane suicidare, precum și între persoana suicidară și alte persoane care nu sunt suicidare. Cum poate sinuciderea să aibă impact asupra celuilalt și cum celălalt, la rândul său, poate afecteze persoana sinucigașă să renunțe la intențiile ei. Ce efecte au reciproc în termenii a ceea gândesc și simt și modul în care acesta influențează tranzacțiile între ei. Mai exact, examinează grupurile de sinucidere, pactele de sinucidere, posibilitatea de suicid în relația terapeutică și posibilitatea de suicid în relațiile de familie.

Pasivitatea în educație

© 2021 Piotr Jusik

https://doi.org/10.29044/v12i1p25

Rezumat

Autorul abordează apariției și implicațiilor pasivității în mediul educațional. După ce a analizat contextul teoretic din literature AT de specialitate, el discută mai multe studii înainte de a identifica abordări utile pentru rezolvarea unei astfel de pasivități. El include trei studii de caz, completate cu sugestii și diagrame ale modurilor în care poate fi rezolvată supra-adaptarea.

Injunctiuni si motivatie in cresterea umana din perspectiva triologiei

© 2021 Ranjith MR

https://doi.org/10.29044/v12i1p35

Rezumat

Autorul combină abordarea Triologiei facută de Kandathil (1978) care combină Eu, Tu și Obiectivul și modul în care acestea sunt conectate în termeni de Identitate, Raționalitate și Relație, cu teoriile analizei tranzacționale despre injoncțiuni și permisiuni. Rezultatul este ilustrat ca un cadru GK extins pentru a oferi un model de analiză a modului în care deciziile din copilărie împiedică creșterea clienților. Injonctiunile si mesajele interdictive sunt ambele luate în considerare, iar permisiunile sunt descrise în termeni de dragoste, speranta si încredere. O legătură semnificativă este, de asemenea, făcută cu Ierarhia Nevolori a lui Maslow, care, la rândul său, determină câteva considerații inițiale despre natura creșterii spirituale. Este inclus un scurt studiu de caz pentru a demonstra modul în care cadrul rezultat poate ajuta la analiza care poate împărtășită cu clienții.

Jocul TAMED, spectatorii și asociațiile profesionale

© 2021 Julie Hay

https://doi.org/10.29044/v12i1p42

Rezumat

Autorul introduce un nou joc psihologic numit TAMED – Mitul AT al profunzimii explicative, despre care sugerează că oferă o explicație a dinamicii nesănătoase care apare în cadrul asociațiilor profesionale de analiză tranzacțională și a membrilor lor. Autoarea ilustrează acest lucru cu patru exemple de cazuri bazate pe experiențe personale. Ea oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra teoriei AT despre jocurile psihologice, despre rolul spectatorului, despre diferitele roluri din triunghiul dramatic și extensiile acestuia, precum și a piramidei potenței. Autoarea oferă o selecție de materiale de către autori AT și non-AT pentru a susține premisa că astfel de jocuri au mai mult de-a face cu procesele organizaționale și de grup decât cu scriptul individului, care este văzut ca fiind cauza conflictului. Articolul se încheie cu câteva gânduri inițiale despre modul în care diagramele organizaționale AT trebuie modificate pentru a reflecta structura și dinamica asociațiilor profesionale.

Volumul 11 Numărul 2 2020

Examinarea oamenilor de știință – Prăpastia practicianului în psihologie: o tipologie de analiză tranzacțională a oamenilor de știință

© 2020 Patrick Whitehead

https://doi.org/10.29044/v11i2p3

Rezumat

Folosind modele de analiză tranzacțională a stărilor eului (Berne 1961, 1964), autorul propune o tipologie a oamenilor de știință și diagramează 14 tipuri bazate pe stări integrate ale ego-ului, Adult contaminat și o singură stare a eului cu dublă excludere. Tipologia este prezentată ca fiind cea mai recentă în ceea ce s-ar putea numi psihologia științei, ale cărei exemple de vârf include pe Thomas Kuhn (1962/2012) și Abraham Maslow (1969). Psihologia științei este diferențiată de filosofia și teoria științei, și se explorează cercetările existente asupra personalității oamenilor de știință. O importanță majoră este diviziunea aparentă între om de știință și practicant în psihologiile clinice și de consiliere.

Pe baza infamei afirmații a lui Feyerabend (1970) despre știință cum că „orice merge”, autorul arată felul în care, folosind o analiză tranzacțională propusă a tipurilor de oameni de știință, comentariul lui Feyerabend poate fi înțeles în trei moduri: Părinte: „Oamenii de știință nu ar trebui să fie atât de serioși”; Adult: „Se pare că merge orice”; și Copil: „Fără reguli!” Sensul lui Feyerabend poate fi înțeles doar în integrarea lor (PAC). Ideea este valabilă și pentru practicantul psiholog, a cărui practică nu poate fi separată de fundamentele sale științifice. Autorul concluzionează, folosind tipologia propusă, sugerând felul în care aceleași categorii aplicate practicienilor pot explica răspunsurile lor la cercetare.

Evaluarea și măsurarea stărilor eului: proprietățile psihometrice ale traducerii italiene a versiunii revizuite a chestionarului de stare a eului (ESQ-R-I)

© 2020 Fiorenzo Laghi, Giuseppe Crea, Claudia Filipponi și Giorgio Cavallero

https://doi.org/10.29044/v11i2p14

Rezumat

Ca răspuns la nevoia de mai multă obiectivitate, Loffredo, Harrington, Munoz și Knowles (2004) au dezvoltat o versiune cu 40 de itemi a Ego State Questionnaire-Revised (ESQ-R), care a reprezentat reajustarea versiunii originale cu 60 de itemi. (Loffredo & Omizo, 1997). Prezentul studiu evaluează o versiune italiană a scalei ESQ-R, completată de un eșantion de 483 de subiecți (204 bărbați și 279 femei) și demonstrează validitatea și fiabilitatea acceptabilă a constructului în cele cinci subscale ale sale Părinte Critic, Părinte Grijuliu, Adult, Copil Liber și Copil Adaptat. Analizele factorilor exploratori au sugerat cinci factori menționați în scala originală ESQ-R; itemii încărcați la 0,30 sau mai puțin au fost excluși și un studiu suplimentar a arătat o versiune italiană ESQ-R-I cu 33 de itemi pentru a avea o validitate bună a constructului ca măsură obiectivă a celor cinci stări ale eului conform teoriei analizei tranzacționale. Sunt incluse și implicațiile pentru cercetările viitoare.

Analiza tranzacțională și inteligențele multiple – Un diagnostic propus și o intervenție.

© 2020 Regina Berard

https://doi.org/10.29044/v11i2p35

Rezumat

Diagnosticul stărilor eului în acțiune este primul pas făcut de un analist tranzacțional pentru a dezvolta un plan de intervenție. Teoria inteligențelor multiple poate ajuta în acest sens, permițând recunoașterea abilităților și competențelor pe care le are deja clientul și modul în care starea eului Adult poate deveni apoi decontaminată și energizată. Prezentul studiu discută relațiile dintre conceptele de stări ale eului și inteligențele multiple și modul în care acest lucru poate ajuta la facilitarea diagnosticului și a intervenției clinice.

Folosind metafora Sailship Success într-o analiză funcțională a unei companii Fintech: un studiu de caz organizațional în Bulgaria

© 2020 Vladislav Yordanov

https://doi.org/10.29044/v11i2p41

Rezumat

Autorul descrie aplicarea modelului de analiză tranzacțională a Sailship Success (Hay, 2017) în cadrul unui studiu de caz de analiză funcțională într-o companie Fintech cu sediul în Bulgaria, dar cu locații în alte țări. Sunt prezentate detalii despre modul în care a fost stabilit proiectul de consultanță, obiectivele acestuia și metodele care au fost utilizate. Deși sunt descrise și proiectarea și rezultatele unui chestionar, accentul se pune pe modul în care Sailship Success a fost introdus ca metaforă în timpul interviurilor cu managerii, ducând la identificarea unor perspective semnificativ diferite cu privire la faptul dacă organizația seamănă mai mult cu o navă pașnică sau cu una care merge în luptă. Alte elemente evidențiate au fost lipsa unei idei clare asupra destinației preconizate a navei, lipsa de conștientizare a potențialelor amenințări, cum ar fi concurența, și lipsa conștiinței de a face parte dintr-o flotă de companii.

Volumul 11 Numărul 1 2020

O cercetare asupra impactului asupra stabilității emoționale a unui program de training în analiza tranzacțională destinat dezvoltării nivelurilor crescute ale stării eului Adult la adolescenții din Siria

© 2020 Alaa MHD Taysir Morad

https://doi.org/10.29044/v11i1p4

Rezumat

Se descrie o cercetare asupea impactul asupra stării eului Adult și a stabilității emoționale a 36 de elevi adolescenți (cu 36 într-un grup de controlîntr-un program de formare bazat pe concepte de analiză tranzacțională desfășurat într-o școală din Damasc. Un set experimental de instrumente format din instrumente existente și noi, inclusiv o Roată a Stărilor Eului, o scală Ego State Problem-Solving, o Ego State Measure, Emotional Stability Brief Measure și Geneva Emotion Wheel. Rezultatele au arătat diferențe în stările eului Adult și Copil Liber și stabilitate emoțională, precum și unele diferențe între băieți și fete în stările eului Părinte Grijuliu și Copil Adaptat.

Dezvoltarea unui instrument de diagnosticare prin analiză tranzacțională pentru burn-out cu o aplicație de studiu de caz în Elveția

© 2020 Gianpaolo Benedetti, Enrico Benelli și Mariavittoria Zanchetta

https://doi.org/10.29044/v11i1p13

Rezumat

Referindu-se la adăugarea burn-out-ului în ICD-11, autorii trec în revistă literatura și propun o combinație de concepte de analiză tranzacțională cu perspective sistemico-psihodinamice, cognitive-comportamentale și logoterapeutice pentru a genera un heptagon tridimensional în care fiecare vârf reprezintă o dimensiune a stării de burn-out: cognitiv, comportamental, motivațional, emoțional, somatic, relațional și existențial. Acestea indică modul în care simptomele din aici-și-acum sunt reprezentări ale experiențelor de acolo-și-atunci și demonstrează modul în care aceste elemente pot fi reprezentate în cadrul sistemului de script dezvoltat de O’Reilly-Knapp și Erskine (2010). Autorii continuă combinând acest lucru cu modelul în 12 pași al lui Freudenberger și North (1992) într-un model simplificat în cinci faze: lună de miere, suprimare, negare, dezumanizare și burn-out. Pe baza acestui material, ei au dezvoltat o diagramă de evaluare a burn-out-ului (BAC) și un interviu semi-structurat de evaluare a burn-out-ului (BAI). Apoi au inclus un studiu de caz de aplicare a acestui material la un client bărbat în vârstă de 56 de ani, în Elveția. În timp ce limitele acestui caz unic sunt recunoscute, autorii propun ca materialul să poată fi folosit la dezvoltarea unui manual de lucru cu burn-out, diferitele faze făcându-l aplicabil diferitelor domenii de aplicare a TA.

Dezvoltarea unui instrument de diagnosticare prin analiză tranzacțională pentru burn-out cu o aplicație de studiu de caz în Elveția

© 2020 Gianpaolo Benedetti, Enrico Benelli și Mariavittoria Zanchetta

https://doi.org/10.29044/v11i1p13

Rezumat

Referindu-se la adăugarea burn-out-ului în ICD-11, autorii trec în revistă literatura și propun o combinație de concepte de analiză tranzacțională cu perspective sistemico-psihodinamice, cognitive-comportamentale și logoterapeutice pentru a genera un heptagon tridimensional în care fiecare vârf reprezintă o dimensiune a stării de burn-out: cognitiv, comportamental, motivațional, emoțional, somatic, relațional și existențial. Acestea indică modul în care simptomele din aici-și-acum sunt reprezentări ale experiențelor de acolo-și-atunci și demonstrează modul în care aceste elemente pot fi reprezentate în cadrul sistemului de script dezvoltat de O’Reilly-Knapp și Erskine (2010). Autorii continuă combinând acest lucru cu modelul în 12 pași al lui Freudenberger și North (1992) într-un model simplificat în cinci faze: lună de miere, suprimare, negare, dezumanizare și burn-out. Pe baza acestui material, ei au dezvoltat o diagramă de evaluare a burn-out-ului (BAC) și un interviu semi-structurat de evaluare a burn-out-ului (BAI). Apoi au inclus un studiu de caz de aplicare a acestui material la un client bărbat în vârstă de 56 de ani, în Elveția. În timp ce limitele acestui caz unic sunt recunoscute, autorii propun ca materialul să poată fi folosit la dezvoltarea unui manual de lucru cu burn-out, diferitele faze făcându-l aplicabil diferitelor domenii de aplicare a TA.

Dezvoltarea aplicarea unui studiu de caz pentru măsurarea rezultatului suferinței generate proxi pentru utilizare cu clienții cu sănătate mintală iluzorie

© 2020 Giulia Guglielmetti și Enrico Benelli

https://doi.org/10.29044/v11i1p32

Rezumat

Conceptul de sănătate mintală iluzorie este descris ca motivație a necesității unei abordări pentru a lucra cu indivizi care nu sunt conștienți de suferința lor și, prin urmare, nu pot descrie problemele lor prin instrumente de auto-raportare. Utilizarea unei abordări nomotetice folosind auto-raportarea sau instrumente standardizate generate de clinician este comparată cu o abordare idiografică pentru lucrul cu astfel de indivizi. Un studiu de caz este folosit pentru a ilustra dezvoltarea și prima aplicare a unei măsurătorii de rezultat generate de proxy (PGOM) care permite clinicienilor, observatorilor și cercetătorilor să urmărească o înțelegere individualizată a suferințelor de bază ale clientului și a schimbărilor care au loc în timpul procesului de psihoterapie. Este prezentată, de asemenea, o comparație cu o măsurare nomotetică a rezultatelor.

Simt, prin urmare sunt: Un studiu despre semnificația emoțiilor și funcțiile lor

© 2020 Adriana Montheiro

https://doi.org/10.29044/v11i1p58

Rezumat

Emoția nu este un concept care poate fi definit cu precizie, chiar dacă în limbajul obișnuit se referă la stări afective. Teoria analizei tranzacționale, creată de Berne și dezvoltată de adepții săi, este impregnată cu conceptul de emoție. Pentru a aduce mai multă lumina asupra acestor întrebări, prezentul articol discută biopsihologia emoțiilor, luând în considerare obiectivele și funcțiile acestora, luând în considerare influența neuroștiințelor. Ne referim, de asemenea, la autorii care au făcut o trecere în revistă teoretică a analizei tranzacționale din perspectiva biologiei și a minții, cum ar fi Allen și Hine. Am inclus, de asemenea, autori cu o abordare corporală precum Reich și Levine pentru contribuțiile lor semnificative atât la înțelegerea modului în care sistemul scriptului este încorporat în corp, cât și pentru a lua în considerare posibilitatea dezvoltării unei abordări sistematice a corpului în cadrul metodologiei de decontaminare a Adultului. Concluzionăm că nu există emoții distructive. Distructiv este modul în care individul învață să se ocupe de sentimente, de senzații și emoții. Și lucrul la emoții înseamnă lucrul la script.

Utilizarea formală și informală a consilierii AT în educație

https://doi.org/10.29044/v11i1p64

© 2020 Piotr Jusik

Rezumat

Acest articol aplică teoria rolurilor și clarifică astfel diferențele dintre educatori și consilieri care utilizează analiza tranzacțională ca metodă de conceptualizare a muncii lor pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea cursanților. Educatorii sunt văzuți ca facilitatori ai creșterii, aceasta fiind rezultatul dobândirii de cunoștințe, abilități și înțelegere, în timp ce consilierii pun accentul pe creșterea rezultată din introspecția bazată pe experiențe relaționale cu practicantul. Mai mult, intervențiile de consiliere pot fi diferențiate în muncă formală și informală, care prezintă diferențe considerabile în ceea ce privește contractul, rolurile, nivelurile de auto-control și confidențialitate. Au fost descrise mai multe modele de analiză tranzacțională în contextul intervențiilor formale și informale. Au fost prezentate studii de caz relevante pentru a arăta cum sunt aplicate conceptele într-un mediu educațional. Autorul sugerează că consilierii prin analiză tranzacțională trebuie să aducă conștientizare în rolurile pe care le dețin și capacitatea lor de a explica diferențele de rol va face intervențiile lor mai robuste.

Elemente de recunoaștere, jocuri și învățare în grup

© 2020 Piotr Jusik

https://doi.org/10.29044/v11i1p75

Rezumat

Foamea studentului pentru elemente de recunoaștere joacă un rol cheie în îmbunătățirea rezultatelor învățării și a alfabetizării emoționale în grupuri. Profesorii și facilitatorii pot răspunde în mod conștient la nevoia de recunoaștere a cursantului, acordând atenție culturii de grup și creând un mediu receptiv prin modelare. Când foamea elevilor pentru elemente de recunoaștere este nesatisfăcută, ei încep să invite jocuri psihologice. Profesorii pot răspunde în mod adecvat subliniind opțiunile în raport cu triunghiul dramatic. În plus, conceptele de AT sunt mai eficiente atunci când sunt aplicate într-un context de relație, întrucât altfel intervențiile devin un efort infructuos, simplist și formal. Unele contexte de grup dau naștere fenomenului de blocare în rol, atunci când o persoană reprezintă o problemă care este evitată în mod colectiv de către ceilalți membri. Când acest lucru este conștientizat, grupul poate merge mai departe. În ansamblu, cursanții se dezvoltă atunci când primesc elemente de recunoaștere și permisiuni adecvate care le susțin creșterea și dezvoltarea.

Analiza tranzacțională și spiritualitate: perspective din filosofia indiană

© 2020 Indranil Mitra

https://doi.org/10.29044/v11i1p80

Rezumat

În sistemul filozofic indian Vedanta, ființa umană compusă este descrisă în termeni de cinci învelișuri concentrice care înconjoară un nucleu interior – modelul Pancha Kosha (Cinci învelișuri). Acest model are implicații pentru disciplina analizei tranzacționale, în măsura în care aruncă lumină asupra funcționării stării eului Adult și sugerează, de asemenea, procesul prin care autonomia poate fi atinsă. Alte concepte ale Vedantei relevante pentru AT sunt discutate și dezvoltate, iar un Model Vedantic al Starilor Eului este prezentat încorporându-le în modelul AT clasic. Doința naturală de intimitate și forța de creștere physis sunt reprezentate în termeni de insighturi din Vedanta. Se discută despre implicațiile practice ale modelului și despre modul în care acesta poate ajuta la creșterea personală și, în cele din urmă, la progresul spiritual.

Volumul 10 Numărul 2 2019

Tratamentul AT al depresiei. Un studiu hermeneutic simplificat de proiectare a eficienței unui singur caz -Giovanni

© 2019 MariavittoriaZanchetta, LauraFarina, StefanoMorena și EnricoBenelli

https://doi.org/10.29044/v10i2p4

Rezumat

Acest studiu este inspirat de replicările anterioare ale seriilor de cazuri ale designului de eficiență hermeneutică cu un singur caz, care a avut ca scop evaluarea eficacității  unui tratament de analiză tranzacțională ca la carte pentru depresie prin Designul hermeneutic de eficiență cu un singur caz. Abordăm problemele și dificultățile care au apărut în seriile de cazuri anterioare, cum ar fi: petrecerea timpului în formarea unui grup de oameni pentru a efectua analiza hermeneutică, organizarea implicării judecătorilor externi pentru a da o judecată finală și gestionarea inconsecvențelor dintre datele cantitative și calitative. Acest studiu sugerează o metodă simplificată pentru efectuarea analizei hermeneutice care necesită o singură persoană, menținându-și validitatea. Am integrat proiectarea hermeneutică cu metodologia pragmatică de evaluare a cazului pentru a urmări criteriile predefinite în analiza materialului calitativ. Mai mult, vă prezentăm o modalitate de a utiliza sistemul scenariului pentru a detecta modificările simptomatologiei depresive și a personalității depresive. Am testat această abordare la HSCED în cazul „Giovanni”, un bărbat italian de 17 ani, alb, care a participat la 16 sesiuni de psihoterapie cu analiză tranzacțională, cu o femeie italiană albă, specializată în psihoterapie cu 2 ani de experiență clinică. Clientul a îndeplinit criteriile DSM-5 pentru tulburarea depresivă majoră moderată și tulburarea de anxietate generalizată. Aceasta este a doua investigație care a evaluat eficacitatea psihoterapiei prin analiza tranzacțională pentru adolescenții deprimați.

Tratamentul AT al depresiei. Un studiu simplificat de proiectare a eficienței unui singur caz hermeneutic – Margherita

© 2019 Mariavittoria Zanchetta, Alessia Picco, Barbara Revello, Cristina Piccirillo și Enrico Benelli

https://doi.org/10.29044/v10i2p32

Rezumat

Acest studiu este al șaptelea dintr-o serie de șapte și aparține celei de-a doua replicări sistematice italiene a descoperirilor din seriile anterioare care au cercetat eficacitatea unui tratament de analiză tranzacțională ca la carte pentru depresie prin Designul hermeneutic de eficiență cu un singur caz. Abordăm problemele și dificultățile care au apărut în seriile de cazuri anterioare, cum ar fi: petrecerea timpului în formarea unui grup de oameni pentru a efectua analiza hermeneutică, organizarea implicării judecătorilor externi pentru a da o judecată finală și gestionarea inconsecvențelor dintre datele cantitative și calitative . Acest studiu sugerează o metodă simplificată pentru efectuarea analizei hermeneutice care necesită o singură persoană, menținându-și validitatea. Am integrat proiectarea hermeneutică cu metodologia pragmatică de evaluare a cazului pentru a urmări criteriile predefinite în analiza materialului calitativ. Mai mult, vă prezentăm o modalitate de a utiliza sistemul Scenariului pentru a detecta modificările simptomatologiei depresive și a personalității depresive. Am testat această abordare la HSCED în cazul ‘Margherita’, o femeie italiană, alba, de 56 de ani care a participat la 16 ședințe de psihoterapie prin analiză tranzacțională cu o terapeută albă italiană cu 5 ani de experiență clinică. Clientul a îndeplinit criteriile DSM-5 pentru tulburarea depresivă majoră moderată severă cu suferință anxioasă și criteriile SWAP 200 pentru trăsăturile tipurilor de personalitate depresive, dependente, evitante și ostile, cu un nivel ridicat de funcționare.

Cercetări privind relația dintre Sările Eului și nevroză la bărbații și femeile indiene

© 2019 Vijay Gopal Sreenivasan & C.Suriyaprakash

https://doi.org/10.29044/v10i2p66

Rezumat

Se prezintă rezultatele unui proiect de cercetare care explorează relația dintre conceptele de analiză tranzacțională ale stărilor eului și nevroză în modelul de personalitate Big Five Factor.Unui eșantion de 192 adulți indieni (37%  bărbați. 63% femei) le-a fost administrat Ego State Questionnaire -Revised (ESQ-R) și Big Five Inventory (BFI). Corelația Pearson Produs-Moment a indicat o corelație mică, dar pozitivă, între nevroză și stările ego ale Părinților Critici și ale Copilului Adaptat, și o mică corelație negativă între Nevroză și Părintele Grijuliu, Adult și Copil Liber. (Toate corelațiile semnificative la nivelul 0,05 folosind un test cu două cozi.) Au existat diferențe între bărbați și femei și între diferite grupe de vârstă. Deși există limitări ale acestei cercetări, concluziile sunt în conformitate cu teoria AT și pot avea implicații asupra modului în care terapia AT este aplicată.

Micul Profesor: Reflecție asupra structurii, dezvoltării și evoluției Adulțului din Copil

© 2019 Tânia Elizabeth Caetano Alves

https://doi.org/10.29044/v10i2p79

Rezumat

Conform conceptului de Scenariu de Viață, dezvoltat de Eric Berne, soarta fiecărui individ este schițată în primii ani de viață. Subdiviziunea Strii Eului Copil, cunoscută sub numele de Adult în Copil sau Micul Profesor, este responsabilă pentru decodificarea lumii prin l intuiție și  gândiei analogică și, astfel, într-un fel sau altul, având garantată supraviețuirea fizică și emoțională. Scopul acestui articol este de a recunoaște Adultul în Copil și relevanța acestuia în construcția trăsăturilor de personalitate, prin studierea scenariului anatomic, fiziologic și emoțional în care se dezvoltă Adultul în Copil. Autorul sugerează că rezistența și înțelepciunea deosebite din Adultul din Copil pot fi prezente în viața adultă într-o manieră pozitivă, chiar dacă evenimentele care l-au structurat au fost dramatice.

Contribuții AT din India

© 2019 Julie Hay

https://doi.org/10.29044/v10i2p101

Rezumat

Produs inițial ca conținut pentru un discurs de deschidere și un atelier asociat la Conferința ITAA / SAATA de la Kochi, India în august 2018, cee ace urmează conține o trecere în revistă a contribuțiilor teoretice ale autorilor care locuiesc în India între 1993 și 2018. În special, sunt descrise contribuțile pe o paleta vastă ale lui Os Summerton și Pearl Drego, împreună cu o trecere în revistă a activităților părintelui George Kandathil și ale altora cu privire la subiectele guruului, eticii, conștiinței universale și strategiilor de conflict. Sunt extrase două teme: idei și modele practice și natura culturală și spirituală a societății indiene, cu o extindere a conceptului de autonomie al Berne în cinci componente care sunt legate de filosofia indiană.

Volumul 10 Numărul 1 2019

„Nu spune nimic ce nu poți diagrama.” Sistemul creativ de brainstorming al lui Eric Berne

© 2019 Stephen B Karpman, MD

https://doi.org/10.29044/v10i1p4

Rezumat

Aceasta este un articol despre invenția ideilor și despre protecția acestor idei, inclusiv exemple ale celor cinci reguli originale ale lui Berne despre invenții și despre modul în care acestea au fost utilizate cu succes de către adepții săi și de organizația internațională pe care a înființat-o pentru a proteja aceste idei.

Analiza dramei scenariului II

© 2019 Stephen B Karpman, MD

https://doi.org/10.29044/v10i1p21

Rezumat

Această lucrare completează articolul original “Script Drama Analysis” (Karpman, 1968) care a introdus pentru prima oară TRiunghiul Dramatic, Diagrama Rolurilor și Diagrama Locațiilor în literature AT despre script . La fel ca și articolul anterior, această lucrare de teorie a scenariului creează, de asemenea, „cât mai multe idei noi posibil” pentru a continua moștenirea lui Berne despre invenție prin brainstorming, așa cum și-a învățat adepții în seminariile săptămânale de marți seara „Think Tank” din San Francisco în anii 1960. (Karpman, 2014). Noile teorie a jocurilor și a scenariilor sunt țesute în combinații noi, pentru a deschide uși și pentru a inspira noi adaugiri la teoria de scenariului. Sunt incluse: a) 15 noi triunghiuri dramatice, inclusiv Palimpsest, Redecizie, Transfer, Freudian, Existențial, Miniscript, Biodinamic și Darwinian; b) O analiză a jocurilor de familie, incluzând Triunghiul Redeciziei copilului, Jocul Scenariului, Scena Scenariului, Imago-ul Scenei Scenariului și Analiza Familiei Disfuncționale; c) Două noi formule de scenariu pentru Payoff-ul Jocului de Script; d) Trei noi sisteme interne și externe pentruDriverul energiei scenariului; e) Trei noi sisteme de întărire a scriptului: Formula G a scenariului, Formula P3 a scenariului. și un Triunghiul Dramatic al Miniscriptului; f) Un nou instinct darwinian cu trei colțuri; g) Șase noi Continuum-uri existențiale; și h) Patru diagrame cu trei niveluri de predare a scenariului.

Desconsiderarea persoanei, semnificației și motivului

© 2019 Stephen B Karpman, MD

https://doi.org/10.29044/v10i1p40

Rezumat

Există trei tipuri de desconsiderări la nivel social care pot interfera cu legătura și intimitatea în timpul construirii relației – Desconsiderarea persoanei, sensului și motivului. Acestea pot fi un blocaj în orice parteneriat de prietenie, familie, romantic sau de afaceri. Indivizii desconsideră la alții potențialul OK al cine sunt, a ceea ce spun și de ce spun acest lucru – și ceea ce ar putea fi. Aceleași desconsiderări ale valoarii personale, a potențialului și a speranței se vor aplica și intern în relația tranzacțională cu sine la nivel psihologic.

Volumul 9 Numărul 2 2018

Tratamentul TA al depresiei: un studiu hermeneutic cu un singur caz de proiectare a eficacității – Giorgio

© 2018 Enrico Benelli, Mario Augusto Procacci, Antonella Fornaro, Vincenzo Calvo, Stefania Mannarini, Arianna Palmieri și Mariavittoria Zanchetta

https://doi.org/10.29044/v9i2p3

Rezumat

Acest studiu este al patrulea dintr-o serie de șapte și aparține celei de-a doua replicări sistematice italiene a descoperirilor din seriile anterioare care au cercetat eficacitatea unui tratament de analiză tranzacțională ca la carte pentru depresie prin Designul hermeneutic de eficiență cu un singur caz.

Terapeutul era un Italian, alb, cu 17 ani de experiență clinică, iar clientul, Giorgio, era un barbat Italian, alb, de 23 de ani, care a participat la șaisprezece sesiuni de psihoterapie cu analiză tranzacțională. Giorgio a îndeplinit criteriile DSM-5 pentru Tulburare depresivă majoră, tulburare depresivă persistentă, tulburare de panică, agorafobie și tulburare de personalitate dependentă. Tratamentul s-a concentrat atât pe remisia simptomelor și a conflictelor de la baza personalității dependente. Judecătorii au evaluat cazul ca un rezultat bun, mediat de munca asupra conflictelor de bază ale personalității, care a îmbunătățit rezultatul tratamentului și remisiunea simptomelor depresive. Acest studiu de caz sugerează că tratamentul clasic pentru depresie poate fi îmbunătățit prin luarea în considerare a conflictelor de la baza trăsăturilor sau tulburărilor de personalitate.

Tratamentul TA al depresiei: un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității cu un singur caz – Sergio

© 2018 Enrico Benelli, Giulia Gentilesca, Désirée Boschetti, Cristina Piccirillo, Vincenzo Calvo, Stefania Mannarini, Arianna Palmieri & Mariavittoria Zanchetta

https://doi.org/10.29044/v9i2p23

Rezumat

Acest studiu este al cincilea dintr-o serie de șapte și aparține celei de-a doua replicări sistematice italiene a descoperirilor din seriile anterioare care au cercetat eficacitatea unui tratament de analiză tranzacțională ca la carte pentru depresie prin Designul hermeneutic de eficiență cu un singur caz.

Terapeutul a fost o femeie italiană, alba, cu 5 ani de experiență clinică, iar clientul, Sergio, a fost un bărbat italian de 39 de ani, alb,  care a participat la șaisprezece sesiuni de psihoterapie cu analiză tranzacțională. Sergio a îndeplinit criteriile DSM5 pentru tulburarea depresivă persistentă (distimie) cu trăsături melancolice, tulburarea de stres posttraumatică (PTSD) cu trăsături de personalitate obsesivă. Tratamentul s-a axat pe permisiunea de a se bucura și pe autoprotecție. Concentrarea atât pe simptomele depresive, cât și pe trăsăturile obsesive a permis o remisie a distimiei sale la sfârșitul terapiei. Judecătorii au evaluat cazul ca un rezultat bun: simptomatologia depresivă și anxioasă s-a îmbunătățit clinic și fiabil pe parcursul terapiei și aceste îmbunătățiri au fost menținute la intalnirile ulterioare. Mai mult, clientul a raportat schimbări semnificative în interviul post-tratament și aceste modificări au fost atribuite direct terapiei.

Tratamentul AT al depresiei: un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității cu un singur caz – Beatrice

© 2018 Enrico Benelli, Francesca Vulpiani, Giorgio Cristiano Cavallero, Vincenzo Calvo, Stefania Mannarini, Arianna Palmieri și Mariavittoria Zanchetta

https://doi.org/10.29044/v9i2p42

Rezumat

Acest studiu este al șaselea dintr-o serie de șapte și aparține celei de-a doua replicări sistematice italiene a descoperirilor din seriile anterioare care au cercetat eficacitatea unui tratament de analiză tranzacțională ca la carte pentru depresie prin Designul hermeneutic de eficiență cu un singur caz. Terapeutul era o femeie italiană, alba, cu 10 ani de experiență clinică, iar clienta, Beatrice, era o femeie italiană, alba, de 45 de ani, care a participat la șaisprezece sesiuni de psihoterapie prin analiză tranzacțională. Beatrice a îndeplinit criteriile DSM 5 pentru tulburarea depresivă majoră, suferința anxioasă, cu trăsături de personalitate dependente și histrionice. Judecătorii au evaluat cazul ca având un rezultat bun: simptomatologia depresivă și anxioasă s-a îmbunătățit clinic și fiabil pe parcursul terapiei și aceste îmbunătățiri au fost menținute pe toată durata intervalelor de follow-up. Mai mult, clientul a raportat schimbări semnificative în interviul post-tratament și aceste modificări au fost atribuite direct terapiei.

Autonomie sau dependență: lucrul cu simbioza terapeutică în relația non-psihotica terapeut -client

© 2018 Vitor A Merhy

https://doi.org/10.29044/v9i2p64

Rezumat

Simbioza este un concept dezvoltat de Schiff și alții în munca ei cu clienți cu psihoze severe, cum ar fi schizofrenia. Prin acest articol, intenția noastră este de a propune o reflecție asupra aplicabilității sale cu clienții noștri non-psihotici, în cadrul practicii terapeutice. Prin revizuirea teoriei dezvoltării, de către autori cu un cadru teoretic de analiză tranzacțională, căutăm să stabilim posibilitățile a ceea ce se poate întâmpla în simbioza primară prin nerezolvarea sa, în fiecare perioadă de dezvoltare a ființei umane de la concepție până la faza adultă. În această simbioză primară, atunci când este nerezolvată, se va dezvolta formarea scriptului și a matricei diferitelor relații de dependență în viață. Rezolvarea acestui lucru prin simbioza terapeutică în relația terapeut-client duce la realizarea autonomiei lui Berne cu componentele sale de conștientizare, spontaneitate și intimitate.

Moartea și procesul de doliu: contribuții ale analizei tranzacționale

© 2018 Maria Clara Ramos Grochot

https://doi.org/10.29044/v9i2p72

Rezumat

Pierderea, moartea și doliul sunt situații care implică oameni în diferite momente ale vieții lor. Scopul acestui articol este de a prezenta o abordare a reacției psihice determinată de experiența cu moartea sau pierderea, analizând procesul de doliu, corelând descrierea celor cinci etape ale Kübler-Ross cu nivelurile de desconsiderare ale lui Schiff. Având în vedere că pierderea și moartea apar în viața oamenilor și sunt, în general, un factor de mare stres, explicăm etapele prin care trec cei în doliu pentru a crea procesul de doliu. Concluzionăm că lucrul cu procesul de doliu prin intervenții asupra desconsiderarilor și corelarea acestora cu fazele prin care se treceîn această perioadă, s-a dovedit util în depășirea problemelor din procesul terapeutic.

Supervizarea in psihoterapie din perspectiva analizei tranzacționale

© 2018 Maria Regina Ferreira Da Silva

https://doi.org/10.29044/v9i2p81

Rezumat

Acest articol tratează supervizarea în psihologia clinică, care este distinctă de practica pedagogică în psihologie. Obiectivul este extinderea reflecției asupra supervizarii, rolul supervizorului și formarea psihoterapeuților din perspectiva supervizarii în metodologia analizei tranzacționale. Supervizarea se referă la un proces de dezvoltare profesională care trebuie să imbunatateasca abilitățile cursantului, să le dezvolte pe cele care le lipsesc și să  extindă potențialul acestuia pentru a obține succesul profesional, deoarece construcția cunoștințelor psihoterapeutice nu se limitează la conținutul teoretic și trebuie să includă pregătirea abilităților practice, postură și etică profesională.

Ritualurile ca promotori ai autonomiei

© 2018 Joana Henneman

https://doi.org/10.29044/v9i2p87

Rezumat

Pentru Eric Berne, psihiatrul care a dezvoltat analiza tranzacțională, Ritualul este o formă de structurare a timpului care oferă mai putina recunoaștere în relații. Acest articol își propune să resemnifice conceptul, aducând înțelegerea că ritualizarea poate fi înțeleasă nu ca supunere la tiparele programate de tradiție și obiceiuri sociale, ci ca o acțiune care oferă un mediu care stimulează dezvoltarea autonomiei. Reflecțiile autorilor din domeniile antropologiei, psihologiei și sociologiei, inclusiv van Gennep, Terrin, Bell, Zoja, Tambiah și Turner sunt folosite pentru a ilustra și explica studiul ritualurilor ca practici pline de simbolism și semnificații. Prin Eliade și Bateson sunt luate în considerare noțiunile despre sacru și consacrare. Autonomia este denumită așa cum a perceput-o Berneca implicand capacitatea de conștientizare, intimitate și spontaneitate.

Volumul 9 Numărul 1 2018

Starea eului ca agenț de auto-ucidere: un studiu de analiză a notei de sinucidere bazat pe egogramă în Rusia

© 2018 Dmitri I. Shustov, Olga D. Tuchina, Tatiana V. Agibalova, Nadezhda L. Zuykova

https://doi.org/10.29044/v9i1p5

Rezumat

Articolul prezintă concluziile analizei notelor de sinucidere bazate pe egogramă, analiză întreprinsă de trei experți (medici, PhDs, certificați în AT) pe un eșantion de 26 de persoane (36 note de sinucidere) din Ryazan, Rusia, în 2000 și 2017. rezultatele studiului implică faptul că activitatea intrapersonală presuicidă este destul de diversă în evoluție, și că poate varia între cei care se sinucid cu rezultate letale și cei care supraviețuiesc încercării lor de sinucidere. Sinuciderile letale au fost caracterizate prin niveluri ridicate de Adult și Copil Adaptat, în timp ce încercările de suicid non-letale au arătat o creștere aparentă a nivelurilor Copilului Adaptat și a ale Părintelui Normativ negativ. Autorii au dedus că indivizii sinucigași cu intenție letală serioasă ar putea menține niveluri moderate de Copil Adaptat (suferință) pentru a permite Adultului să acumuleze energia necesară pentru a efectua o tentativă fatală de sinucidere. În încercările de sinucidere, nivelurile ridicate ale Părintelui Normativ negativ care vizează pe celalalt relevant pot difuza energia necesară pentru finalizarea sinuciderii. Egogramele tentativelor de suicide au ilustrat natura manipulativă a tentativelor de suicid neletale, în timp ce la sinuciderile finalizate nu. Egogramele tentativelor de suicid non-letale si a suicidelor letale prin intoxicare au avut o distribuție similar a nivelurilor Starilor Eului, fapt cep oat reflecta efectul alcoolului care interferează cu activitatea sub-structurilor Parentale de protecție și întărește rolul Părintelui Normativ negativ care vizează fie sinele interior, fie pe ceilalți relevanți.

Analiza fenomenologică interpretativă a experiențelor a patru persoane care raportează expunerea la agresiunea la locul de muncă în Marea Britanie

© 2018 Mary O’Neill & Denise Borland

https://doi.org/10.29044/v9i1p23

Rezumat

Sugerând că intimidarea este o dinamică toxică răspândită la locul de muncă modern, autorii analizează literature de specialitate in general, cea de cercetare și cea din domeniul  analizei tranzacționale pe această temă și concluzionează că există puține documente despre interacțiunea adversă asupra individului.Autorii descriu felul in care au efectuat o Analiză Fenomenologică Interpretative (IPA) a experiențelor a patru persoane care s-au auto-identificat și au fost, de asemenea, identificate operațional, utilizând o versiune modificată a Chestionarului de acte negative (NAQ-R), ca fiind agresate de un manager. în cadrul organizației in care lucrau. De asemenea, a fost utilizat un chestionar general despre experiențele de agresiune, urmat de interviuri. Au fost analizate transcrierile și au fost identificate trei teme și șapte subteme. Rezultatele sugerează că participanții au trait sentimente de mânie și lipsă de valoare, dar aceste sentimente au fost neexprimate și diminuate, dovadă fiind limbajul participanților și stilurile narative. Acest lucru este interpretat ca aceștia care își desconsideră experiența și impactul asupra sănătății lor. S-a constatat că participanții își percep managerul ca fiind critic și acuzator și că și-a pierdut încrederea în ei din cauza presupuselor încălcări ale granițelor. Participanții au perceput negativ organizația pentru că nu a reușit să îi susțină; aceasta a fost privită ca o susținere a comportamentelor negative. Temele rezultate sunt analizate folosind mai multe concepte AT, inclusiv desconsiderările, pozițiile de viață, jocuri psihologice, drivere, mini-script și script.

Despre senzații, emoții și sentimente: o contribuție la baza teoretică a analizei tranzacționale

© 2018 Jane Maria Pancinha Costa

https://doi.org/10.29044/v9i1p43

Rezumat

Acest articol intenționează să prezinte o nouă gândire și extinderea cunoașterii emoțiilor și sentimentelor în cadrul analizei tranzacționale, printr-un dialog între Eric Berne, Antonio Damasio și Humberto Maturana. De la Berne provine cadrul de referință al analizei tranzacționale și conceptul de bază al stărilor ego-ului. De la Damasio vine distincția dintre sentiment, emoție și dispoziție, precum și o înțelegere a organizării creierului. De la Maturana vine o înțelegere a importanței emoțiilor, în special a emoției iubirii, în procesul de evoluție umană. Din acest dialog se poate vedea fundamentul pentru cele cinci emoții primare la care se face referire în cadrul analizei tranzacționale: manie, frică, tristețe, bucurie și dragoste. În final, există o propunere de actualizare a conceptului de stări ale ego-ului în conformitate cu acel dialog.

Granițe psihologice și punți psihologice: o clasificare și aplicare a conceptelor analizei tranzacționale

© 2018 Julie Hay

https://doi.org/10.29044/v9i1p52

Rezumat

Invitată de pregătirea unei prezentări la un eveniment de învățare AT, Partea 1 a acestei lucrări oferă o revizuire în mare parte bazată pe AT, a referințelor la granițele psihologice, legate de un nou cadru propus pentru clasificarea acestor granițe la nivelurile persoanei (intrapersonal, personal ), oamenilor (interpersonal, familie, cartier), locului (regiune, țară, zonă, continent) și planetar (mediu, Pământ, Univers). Sunt descrise conceptele de AT considerate relevante pentru fiecare graniță. Comentariile despre granițele practicienilor duc spre partea 2, care se referă la punțile psihologice peste granițe, cum ar fi cele create prin supervizare și cadre de referință pentru creșterea gradului de conștientizare a proceselor inconștiente. Este inclusă o analiză critică a starii curente a AT in domeniului aplicarii granițelor, iar partea 2 se încheie cu un model care reprezintă o punte generală de contact.

Volumul 8 Ediția 2 2017

Dezvoltarea de către Asociația Germană de Analiză Tranzacțională a unui sistem de evaluare științifică a instruirii în Analiza Tranzacțională

© 2017 Norbert Nagel, Joachim König, Sebastian Ottmann și Annika Hahnle

https://doi.org/10.29044/V8I2P3

Rezumat

Autorii prezintă dezvoltarea și analiza statistică, realizată sub auspiciile Asociației germane de analiză tranzacțională (DGTA), a unui sistem de evaluare online a formării în analiză tranzacțională. Înțelegerea cercetării de evaluare este clarificată și sunt prezentate forma de introducere a datelor și fundamentarea acesteia în teoria analizei tranzacționale. Se pune accent pe dezvoltarea conceptului de competență, definirea categoriilor de competențe și reprezentarea bazelor unei teorii educaționale tranzacțional-analitice. Examinarea științifică a validității și fiabilității baremelor, procesul de cercetare cu pre-testare și re-testare și evaluarea datelor din sistemul de evaluare online sunt documentate pe larg. În concluzie, se susține că această evaluare DGTA online este unul dintre puținele instrumente de evaluare a predării orientate spre rezultate în țările vorbitoare de limbă germană, care îndeplinește criteriile de control științific și este publicat.

Analiza de către un terapeut a procesului: cicluri de rupere și reparații în psihoterapia relațională cu analiza tranzacțională pentru un client cu un stil de atașament ignorant: „Martha”

© 2017 Silvia Baba Neal

https://doi.org/10.29044/V8I2P24

Rezumat

Acest articol este o analiză făcută de un terapeut a procesului care a avut loc în timpul unui studiu sistematic de caz de psihoterapie cu „Martha”, o femeie client care prezenta depresie, anxietate, alexitimie și stil de atașament evitant / evitant. Este descrisă evaluarea, diagnosticarea clientului și direcția tratamentului, urmată de o prezentare detaliată a procesului terapeutic prin 12 ședințe și 2 interviuri post-terapie. Rezultatele echipei de analiză sunt rezumate, indicând sprijinul pentru identificarea problemelor de către terapeut în timpul procesului de terapie. O atenție deosebită este acordată de echipa de analiză la două puncte de rupere și reparare, evaluarea pragmatică confirmând faptul că luptele relaționale dintre terapeut și client păreau esențiale în generarea unei schimbări pozitive.

„Îmblânzirea” Juliei și stilul ei de atașament evitant

© 2017 Valérie Perret

https://doi.org/10.29044/V8I2P35

Rezumat

În acest studiu de caz, prezint aplicația modelului dezvoltat de Richard Erskine din „Self in Relationship” unui client pe care îl voi numi Julie. Descriu domeniile de contact deschise și închise pe care le-am observat la începutul lucrului cu ea. Apoi explic cum aduc această clientă într-o stare de trezire a domeniilor anesteziate printr-un acompaniament implicit și un contact deplin, respectând în același timp stilul ei de atașament evitant.

Rușinea, flagelul supervizării

© 2017 Valérie Perret#

https://doi.org/10.29044/V8I2P41

Rezumat

– Cum construim rușinea? – Care este impactul ei in supervizare? – Cum se poate descurca cu ea ssupervizorul?

Motivația mea în scrierea acestui articol se naște din experiența mea personală cu rușinea. Mi-a inhibat gândirea, spontaneitatea, creativitatea și, prin urmare, mi-a limitat dezvoltarea personală și profesională. Eliberarea de ea mi-a permis să recuperez libertatea, energia și legitimitatea. Am câștigat competență profesională și asertivitate în cadrul practicii mele de supervizor.

Scopul meu în scrierea acestui articol este ca noi, ca supervizori, să reflectăm împreună asupra modului în care privim procesul rușinii în sesiunile noastre de supervizare.

Volumul 8 Număr 1 2017

Tratamentul AT al depresiei: un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității cu un singur caz – „Anna”

© 2017 Enrico Benelli, Emanuela Moretti, Giorgio Cristiano Cavallero, Giovanni Greco, Vincenzo Calvo, Stefania Mannarini, Arianna Palmieri și Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V8I1P3

Rezumat

Acest studiu este primul dintr-o serie de șapte și aparține celei de-a doua replicări sistematice italiene a constatărilor din două serii anterioare (Widdowson 2012a, 2012b, 2012c, 2013; Benelli, 2016a, 2016b, 2016c) care au cercetat eficacitatea unui tratament “ca la carte” prin analiz tranzacțională pentru depresie prin Proiectarea Hermeneutică cu Eficacitate Singur-Caz (HSCED). Terapeutul a fost o femeie italiană, alba, cu 8 ani de experiență clinică, iar clienta, Anna, a fost o femeie italiană, alba, de 33 de ani, care a participat la 16 sesiuni de psihoterapie cu analiză tranzacțională. Anna a îndeplinit criteriile DSM-5 pentru tulburarea depresivă persistentă ușoară (distimie) cu suferință anxioasă. Concluzia judecătorilor a fost că acesta a fost un caz cu rezultate bune: simptomele distimice s-au îmbunătățit pe parcursul terapiei și au fost menținute în intervalul „sănătos” la follow-up la 6 luni, clientul a raportat o experiență pozitivă a terapiei și a descris schimbări importante în tiparele intrapsihice și interpersonale. În acest studiu de caz, tratamentul prin analiză tranzacțională a depresie și-a dovedit eficacitatea în tratarea tulburării depresive persistente.

Tratamentul AT al depresiei: un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității cu un singur caz – „Caterina”

© 2017 Enrico Benelli, Sara Filanti, Roberta Musso, Vincenzo Calvo, Stefania Mannarini, Arianna Palmieri și Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V8I1P21

Rezumat

Acest studiu este al doilea dintr-o serie de șapte și aparține celei de-a doua replicări sistematice italiene a constatărilor din două serii anterioare (Widdowson 2012a, 2012b, 2012c, 2013; Benelli, 2016a, 2016b, 2016c) care au investigat eficacitatea unui tratament “ca la carte” prin analiză tranzacțională pentru depresie prin proiectarea hermeneutică a unui singur caz. Terapeutul a fost o italiană, alba, cu 10 ani de experiență clinică, iar clienta, Caterina, a fost o femeie italiană, alba, de 28 de ani, care a participat la 16 sesiuni de psihoterapie prin analiză tranzacțională. Caterina a îndeplinit criteriile DSM-5 pentru tulburarea depresivă majoră cu tulburarea de anxietate generalizată. Concluzia judecătorilor a fost că acesta a fost un caz remarcabil cu rezultate bune: simptomele depresive au arătat o îmbunătățire clinică timpurie și fiabilă, menținută până la follow up la 6 luni, însoțită de reduceri ale simptomelor de anxietate, distress global și severitatea problemelor personale. Respectarea tratamentului “ca la carte” pentru depresie pare bună până la excelentă. În acest studiu de caz, tratamentul prin analiză tranzacțională pentru depresie și-a dovedit eficacitatea în tratarea tulburărilor depresive majore în comorbiditate cu tulburarea de anxietate.

Tratamentul AT al depresiei: un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității unui singur caz – „Deborah”

© 2017 Enrico Benelli, Maddalena Bergamaschi, Cristina Capoferri, Stefano Morena, Vincenzo Calvo, Stefania Mannarini, Arianna Palmieri, Mariavittoria Zanchetta & Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V8I1P39

Rezumat

Acest studiu este al treilea dintr-o serie de șapte și aparține celei de-a doua replicări sistematice italiene a constatărilor din două serii anterioare (Widdowson 2012a, 2012b, 2012c, 2013; Benelli, 2016a, 2016b, 2016c) care au cercetat eficacitatea unui  tratament “ca la carte” prin analiză tranzacțională pentru depresie prin Proiectarea Hermeneutică cu Eficacitate Singur-Caz (HSCED). Depresia majoră și depresia sub prag sunt adesea în comorbiditate cu tulburări de anxietate în copilărie și adolescență și reprezintă un factor de risc pentru problemele continue de sănătate mintală la vârsta adultă. Terapeutul a fost o femeie italiană, alba, cu 15 ani de experiență clinică, iar clienta, Deborah, a fost o adolescentă italiană, alba, de 15 ani, care a participat la șaisprezece sesiuni de psihoterapie cu analiză tranzacțională. Concluzia judecătorilor a fost că acesta a fost un caz cu rezultate bune: simptomatologia depresivă și anxioasă s-a îmbunătățit clinic și fiabil pe parcursul tratamentului și aceste îmbunătățiri au fost menținute pe toată durata intervalelor de urmărire. Mai mult, clientul a raportat schimbări semnificative în interviul post-tratament și aceste modificări au fost atribuite direct terapiei. În acest studiu de caz, tratamentul “ca la carte” prin analiza tranzacțională  pentru depresie la vârsta adultă și-a demonstrat eficacitatea și în tratarea simptomelor depresive și de anxietate în adolescență.

Volumul 7 Numărul 2 2016

Impactul aplicării metodelor de redecizie în atelierele de coaching executiv asupra bunăstării psihologice: o evaluare cantitativă a eficacității.

© 2016 Mark Widdowson, Peter Theuns, Mil Rosseau și Rik Rosseau

https://doi.org/10.29044/V7I2P3

Rezumat

Cercetările anterioare au constatat că participanții la maratoanele de redecizie experimentează o creștere personală crescută și îmbunătățiri ale bunăstării psihologice (McNeel, 1982; Noriega-Gayol, 1997; Widdowson și Rosseau, 2014). În acest articol, autorii au efectuat o analiză cantitativă bazată pe utilizarea Scalelor Ryff de bunăstare psihologică pentru a determina dacă participanții (n = 49) la un maraton de redecizie de coaching executiv vor experimenta o creștere a bunăstării psihologice. Rezultatele arată îmbunătățiri semnificative statistic în bunăstarea psihologică în general și, în mod specific, în cadrul sub-scalelor autonomiei, stăpânirii mediului, creșterii personale și acceptării de sine, sugerând că atelierele bazate pe redecizie sunt eficiente pentru îmbunătățirea bunăstării psihologice subiective.

Combinații de injoncțiuni și tipuri de personalitate care determină forme de comportament autodistructiv la clienții dependenți de alcool: rezultatele unui studiu observațional rus

© 2016 Dmitri I. Șustov, Olga D. Tuchina, Serghei A. Novikov și Ilya A. Fedotov

https://doi.org/10.29044/V7I2P10

Rezumat

Acest studiu observațional, realizat în 2009-2012 cu 190 de pacienți ambulanți de sex masculin diagnosticați cu dependență de alcool și care au primit tratament psihoterapeutic în Ryazan, Rusia, a investigat dacă tiparele de comportamente autodistructive prezentate de subiecți au fost legate de tipurile lor de personalitate și care combinații de injoncțiuni s-au reflectat în principalele lor trăsături de personalitate.

Comportamentul autodistructiv a fost măsurat în conformitate cu cele 7 dimensiuni alcoolice de autodistrugere (ASD) (Shustov 2005); datele despre abuzul de alcool și ASD preferat au fost colectate printr-un interviu semi-structurat; tiparele de personalitate și funcționarea psihosocială au fost evaluate prin intermediul observației clinice, a interviului semi-structurat, a chestionarului de diagnosticare a personalității: versiunea 4+ (Hyler, 1994) (versiunea rusă) și a criteriilor ICD-10, cu excepția tulburării narcisiste diagnosticate conform DSM-IV ; 12 injoncțiuni au fost evaluate cu scala Drego Injunction Scale (Drego, 1994) (versiunea rusă).

Când s-au analizat corelațiile, s-a constatat că injoncțiunile au avut un impact semnificativ asupra scriptului alcoolic hamartic al clienților ambulatori dependenți de alcool pe următorul continuum: Nu fi, Nu gândi, Nu fi copil, Nu te încrede, nu simți, nu crește; tipurile de personalitate ale clienților au avut o relație directă cu tipare de injunție specifice. Tipurile de personalitate au mediat dimensiunile de autodistructivitatea alcoolică: Dimensiunea suicidă clasică fiind asociată cu trăsături de personalitate Borderline; Antisocial cu personalitatea antisocială; și profesional cu personalitate narcisistă.

O investigație care utilizează o abordare a studiului de caz asupra impactului asupra unei echipe de consiliere din Marea Britanie a unei restructurări organizaționale în cadrul unui serviciu de sprijin familial

© 2016 Gillian Robinson

https://doi.org/10.29044/V7I2P21

Rezumat

În urma unei restructurări organizaționale a unui hospice din Marea Britanie, autorul a folosit o abordare de studiu de caz pentru a investiga impactul acesteia asupra unei echipe de consilieri voluntari ai cărei membri a fost. Un număr mic de consilieri voluntari au completat un chestionar și au fost intervievați unii manageri și alți profesioniști și sunt prezentate rezumate ale răspunsurilor prin fiecare metodă. Rezultatele sunt analizate în termenii mai multor concepte de analiză tranzacțională, iar autorul concluzionează propunând ipoteza că impactul restructurării asupra consilierilor pare să fie paralel cu sentimentul de vulnerabilitate resimțit de clienții lor.

Multiplele Fațete ale Analizei Tranzacționale: o Analiză a Practicii și Identității Terapeuților AT în Marea Britanie

© Siobhan Gregory

https://doi.org/10.29044/V7I2P29

Rezumat

O metodă de analiză online a fost utilizată pe un eșantion de 99 de terapeuți care au absolvit cel puțin 4 ani de formare în psihoterapie cu analiza tranzacțională pentru a investiga mai mulți factori, inclusiv opiniile lor cu privire la cele mai mult și mai puțin practicate abordări de psihoterapie AT bazate pe „școlile”  clasică, Catexis, redecizie,integrativă, psihodinamică și relațională. Au fost, de asemenea, colectate informații demografice despre sex, vârstă, activitate terapeutică și asociații profesionale, iar analizaa explorat disponibilitatea subiecților de a-și diversifica cunoștințele despre alte terapii decât AT, cât de mult au integrat alte modalități terapeutice și angajamentul lor față de o identitate AT.

Analiza statistică a fost efectuată pe scaleleIdentitate  AT și Integrative Identity prezentate în cadrul sondajului, care s-au dovedit a avea o bună fiabilitate și consistență internă. Analiza statistică a rezultatelor a indicat faptul că participanții au prezentat niveluri semnificativ mai ridicate de identitate integrativă decât identitatea AT, deși nu a fost clar dacă aceasta se referă la abordarea integrativă AT sau la integrarea generală a diferitelor abordări. Obținerea calificării internaționale de AT ca analist tranzacțional certificat (psihoterapie) s-a dovedit a fi legată de angajamentul față de AT și angajamentul în comunitatea AT.

Volumul 7 Numărul 1 2016

Tratamentul AT al depresiei: un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității cu un singur caz – „Sara”

© 2016 Enrico Benelli, Barbara Revello, Cristina Piccirillo, Marco Mazzetti, Vincenzo Calvo, Arianna Palmieri, Marco Sambin și Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V7I1P3

Rezumat

Acest studiu este primul dintr-o serie de trei și reprezintă o replicare sistematică italiană a descoperirilor anterioare din Marea Britanie (Widdowson 2012a, 2012b, 2012c, 2013) care au investigat eficacitatea unui tratament de analiză tranzacțională recent manualizat pentru depresie cu clienții britanici, utilizând Proiectarea Hermeneutică a eficienței unui singur caz (HSCED). Sunt descrise diferitele etape ale HSCED ca metodă de cercetare sistematică a studiului de caz, ca o metodă cvasi-judiciară pentru a cerne dovezile cazurilor în care cercetătorii construiesc argumente opuse în jurul dovezilor cantitative și calitative din surse multiple, iar evaluatorii le evaluează pentru și împotriva propunerilor pentru a concluziona dacă clientul sa schimbat substanțial pe parcursul terapiei și dacă rezultatul a fost atribuit terapiei. Terapeutul în acest caz a fost o femeie italiană, albă, cu o experiență clinică de 10 ani, iar clienta, Sara, a fost o femeie italiană, albă de 62 de ani, cu depresie moderată și trei dolii recente, care a participat la șaisprezece sesiuni de terapie prin analiză tranzacțională. Diagnosticul se bazează pe noile criterii DSM-5 care permit diferențierea între depresie și doliu. Concluzia evaluatorilor a fost că acesta a fost un caz cu rezultate bune: clientul s-a îmbunătățit devreme pe parcursul terapiei, a raportat experiența pozitivă a terapiei și a menținut îmbunătățirea la sfârșitul urmăririi în timp.

Tratamentul AT al depresiei: un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității unui singur caz – „Penelope”

© 2016 Enrico Benelli, Francesco Scottà, Serena Barreca, Arianna Palmieri, Vincenzo Calvo, Guido de Rénoche, Stefano Colussi, Marco Sambin și Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V7I1P19

Rezumat

Acest studiu este al doilea dintr-o serie de trei și reprezintă o replicare italiană a unei serii de cazuri anterioare din Regatul Unit (Widdowson 2012a, 2012b, 2012c, 2013) care a investigat eficacitatea unui tratament prin analiză tranzacțională recent manualizat pentru depresie cu clienții britanici, folosind designul de eficiență cu caz unic hermeneutic (HSCED). Sunt descrise diferitele etape ale HSCED ca metodă de cercetare sistematică a studiului de caz, ca o metodă cvasi-judiciară pentru a cerne dovezile cazurilor în care cercetătorii construiesc argumente opuse în jurul mai multor surse de dovezi cantitative și calitative, iar evaluatorii le evaluează pentru a concluziona dacă clientul s-a schimbat substanțial pe parcursul terapiei și dacă rezultatul poate fi atribuibil terapiei. Terapeutul în acest caz a fost un bărbat italian alb în al treilea an de pregătire pentru a deveni psihoterapeut, iar clientul, Penelope, a fost o italiană albă de 45 de ani, cu depresie ușoară și anxietate. Concluzia evaluatorilor a fost că acesta a fost un caz cu rezultate mixte: clientul a îmbunătățit unele aspecte ale problemelor sale, fără a obține o remisiune completă și stabilă. Interesant este faptul că acest caz prezintă o corelație minimă între indicii empirici și indici ai depresiei și anxietății și răspunsurile la chestionarele auto-raportate, ridicând problema validității măsurilor de auto-raportare cu tipologia specifică a clientului.

Tratamentul AT al depresiei: un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității cu un singur caz – „Luisa”

© 2016 Enrico Benelli, Desiree Boschetti, Cristina Piccirillo, Laura Quagliotti, Vincenzo Calvo, Arianna Palmieri, Marco Sambin & Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V7I1P35

Rezumat

Acest studiu este al treilea dintr-o serie de trei și reprezintă o replicare sistematică italiană a descoperirilor anterioare din Marea Britanie (Widdowson 2012a, 2012b, 2012c, 2013) care au investigat eficacitatea unui tratament de analiză tranzacțională recent manualizat pentru depresie cu clienții britanici, utilizând Proiectarea Hermeneutică a eficienței unui singur caz (HSCED). Sunt descrise diferitele etape ale HSCED ca metodă de cercetare sistematică a studiului de caz, ca o metodă cvasi-judiciară pentru a cernea dovezile cazurilor în care cercetătorii construiesc argumente opuse în jurul dovezilor surse multiple cantitative și calitative, iar evaluatorii le evaluează pentru și împotriva propunerilor pentru a concluziona dacă clientul sa schimbat substanțial pe parcursul terapiei și că rezultatul a fost atribuit terapiei. Terapeutul în acest caz a fost o femeie italiană, albă cu 10 ani de experiență clinică, iar clienta, Luisa, a fost o femeie italiană, albă de 65 de ani, care a participat la șaisprezece sesiuni de terapie AT. Luisa a îndeplinit criteriile DSM-5 pentru tulburarea severă de ajustare, cu depresie moderată și umor și anxietate deviată mixte, pentru care a luat medicamente și tratamente homeopate de peste un an. Concluzia evaluatorilor a fost că acesta a fost un caz cu rezultate bune: clientul s-a îmbunătățit pe parcursul terapiei, a raportat o experiență pozitivă a terapiei și a menținut această îmbunătățire la sfârșitul urmăririi în timp.

Volumul 6 Numărul 2 2015

Cercetarea rezultatelor profesionale pentru psihoterapeuții formați la un centru de psihoterapie și analiza tranzacționala din Italia

© 2015 Ugo De Ambrogio și Carla Dessi

https://doi.org/10.29044/V6I2P3

Rezumat

Autorii au elaborat un chestionar și au analizat rezultatele profesionale pentru 98 de foști studenți care au finalizat cursuri de psihoterapie și analiza tranzacționala, recunoscute de Ministerul italian al Universității și Cercetării, în ultimii 15 ani la Centrul de Psihologie și Analiză Tranzacțională din Milano. Rezultatele statistice au fost discutate cu alții, iar factorii analizați au inclus modul în care studentii s-au descurcat în lumea muncii și rezultatele pozitive și elementele critice ale aplicării analizei tranzacționale în psihoterapie. Faptele despre viața profesională apar în termeni de identitate recunoscută, atenție etică și satisfacție cu aplicarea instrumentelor învățate. Flexibilitatea în a face față stimulilor și problemelor întâlnite în practica profesională și dorința de a avea un schimb cu colegii și între diferite modele teoretice sunt, de asemenea, identificate.

Două proiecte de cercetare empirică privind impactul predării conceptului de driver copiilor preșcolari din Italia

© 2015 Cesare Fregola

https://doi.org/10.29044/V6I2P19

Rezumat

Profesorii studenți din anul al patrulea la un curs de licență la Universitatea Roma Tre au fost supervizați în timp ce efectuau cercetări empirice pentru a introduce analiza tranzacțională la copiii din școala primară, cu scopul de a-și dezvolta propria auto-eficacitate și autonomie, demonstrând în același timp că predarea driverelor (Kahler 1975 ) către copii a dus la dezvoltarea progresivă pentru acei copii ai capacităților metacognitive și a conștiinței de sine necesare pentru a lua propriile decizii cu privire la alegerile comportamentale. Limitele grupurilor de eșantioane mici sunt recunoscute, precum și faptul că supervizarea a venit de la autori a căror activitate anterioară a oferit baza chestionarelor proiectate și utilizate de studenți.

O explorare aprofundată a experienței și a capacitatii de a da sens psihoterapeuților analisti tranzacționali care lucrează cu clienții care prezintă dependență de Internet

© 2015 Matthew Shorrock

https://doi.org/10.29044/V6I2P31

Rezumat

Patru psihoterapeuți de analiză tranzacțională acreditați la nivel internațional au realizat interviuri semi-structurate one-to-one care le-au explorat experiențele și capacitatea de a da sens la dependența de Internet (IA). Analiza fenomenologică interpretativă a dat patru concepte de ordin superior: complexitatea IA; factori etiologici și predispozanți; funcțiile și caracteristicile IA; și factori de tratament. Sunt prezentate implicații practice și teoretice pentru cercetări viitoare, supervizere clinică, tratament, programe psiho-educaționale și politice. Dintre principalele constatări emergente, Internetul a fost înțeles de participanți ca un canal sau mediu pentru dependență, având în vedere o prevalență ridicată a unei „tulburări” subiacente. De asemenea, s-a constatat că participanții credeau în existența rădăcinilor etiologice ale copilăriei care stau la baza comorbidității cu IA; că dificultățile de atașament din copilărie predispun adesea ca unii indivizi să dezvolte probleme legate de singurătate, stima de sine scăzută, control, pierdere, instabilitate și disonanță cognitivă mai târziu în viață; și că există o relație între depresie, stima de sine scăzută și escapism ca factori care contribuie. Se concluzionează că profesioniștii ar beneficia de instruiri specifice privind dificultățile de atașament din copilărie, în timp ce integrarea unei abordări psihodinamice sau conștientizarea proceselor de transfer, ar putea spori eficacitatea tratamentului și ar ajuta la protejarea atât a clienților, cât și a terapeuților de intervențiile contraterapeutice.

Volumul 6 Numărul 1 2015

Un proiect de cercetare-acțiune care vizează creșterea conștiinței sociale a femeilor care participă la psihoterapie de grup prin analiză tranzacțională în Brazilia

© 2015 Jane Maria Pancinha Costa

https://doi.org/10.29044/V6I1P3

Rezumat

Pe baza conștientizării materialului lui Gramsci (1978, 1982) asupra hegemoniei, a lui Freire (1979a, 1979b) despre contactul cooperativ și al lui Steiner (1975) despre psihiatria radicală, metodologia de cercetare a acțiunii a fost utilizată de cercetător, care era și psihoterapeut, cu 12 femei care frecventează două grupuri săptămânale de psihoterapie în curs de desfășurare în Brazilia pentru a-și crește conștiința socială a opresiunii bazate pe oprimarea culturală a femeilor, în special în ceea ce privește munca; să aplice analiza scriptului ca o intervenție terapeutică în cadrul grupurilor; și să faciliteze recunoașterea de către femei a beneficiilor contactului cooperativ atunci când încearcă să se elibereze de opresiune. Au fost realizate interviuri structurate individuale, iar datele din acestea au fost discutate în cadrul grupurilor, conducând la dezvoltarea unui model care conține 6 niveluri de conștiință a opresiunii. Sunt oferite exemple de opresiune identificate de femei, doar 17% fiind legate direct de discriminarea sexuală la locul de muncă. Deși cercetarea a fost efectuată acum mulți ani (1987-1989), se arată că există încă probleme și metodologia cercetării ar putea fi folosită în mod util în altă parte.

Integrarea psihodramei și a metodei analizei tranzacționale în munca psihoeducațională cu copii de vârstă școlară din Rusia

© 2015 Marina Solomonovna Sokovnina și Viktor Nikolayevich Aleshin

https://doi.org/10.29044/V6I1P15

Rezumat

Începând cu o comparație a conceptelor și metodelor psihodramei și analizei tranzacționale, autorii identifică similitudini și își prezintă experiențele proprii de combinare a acestor abordări pentru a desfășura ateliere de lucru pentru elevii din clasa a V-a (11-12 ani) în cadrul sistemului educațional rus. Ei oferă justificarea lor pentru această lucrare, detalii despre conținutul instruirii și un exemplu al activității studenților sub forma unui acord privind cooperarea dintre studenți și profesori. Autorii oferă o analiză a emoțiilor raportate în timpul lecțiilor pentru 78 de elevi, comparativ cu 38 în cadrul grupurilor de control, arătând emoții pozitive crescute și emoții negative scăzute pentru cei din lecțiile de analiză tranzacțională / psihodramă. Ei concluzionează că metoda de joc de rol utilizată a fost mai eficientă decât metodele educaționale tradiționale din Rusia pentru dezvoltarea autonomiei, motivației și implicării elevilor.

O investigație asupra factorilor care influențează experiențele percepute și rezultatele pentru studenții care se formează în psihoterapie cu analiză tranzacțională în Marea Britanie și SUA

© 2015 Cathy McQuaid

https://doi.org/10.29044/V6I1P28

Rezumat

Analiza fenomenologică interpretativă (IPA) (Smith, 1995) a fost aplicată datelor de la 21 din 50 de participanți care și-au împărtășit experiențele de formare în timpul interviurilor semi-structurate. Subiecții au fost aleși dintre cursanti și formatori din SUA și Marea Britanie, pentru a include „generații”, de la cei instruiți de către inițiatorul analizei tranzacționale, dr. Eric Berne, până la psihoterapeuții calificați recent in analiza tranzacțională, inclusiv unii care au încetat pregătirea înainte de a se califica.

Rezultatele sugerează că formarea în psihoterapie AT este experimentată de unii ca o experiență transformatoare, îmbunătățitoare a vieții și reparatoare care culminează cu o carieră satisfăcătoare și plină de satisfacții, în timp ce pentru alții este percepută ca o experiență abuzivă, punitivă, aducând deziluzie, dezamăgire și nemulțumire. Principalii factori care au contribuit au fost sistemele de convingeri personale ale studenților, motivațiile pentru desfășurarea instruirii și relațiile cu formatorul, colegii și profesia în ansamblu.

Analiza temelor a sugerat că anxietățile ulterioare ridicate de participanți au vizat lipsa de informații, neconcordanțele în formarea oferită de diferite instituții, motivele pentru care cursanții au intrat în cursuri de formare și motivele pentru care aceștia sunt acceptați de catre formatori, precum și necesitățile semnificative de timp și resurse ale instruirii. Articolul include recomandări menite să facă experiența de formare una care susține principiile și valorile filosofice de bază ale AT și promovează, dezvoltă și îmbunătățește formarea în psihoterapie AT.

Un studiu pilot pentru a investiga și analiza componentele scriptului persoanelor spitalizate din Ucraina diagnosticate cu sub-tipul paranoic de schizofrenie

© 2015 Ganna Golovan

https://doi.org/10.29044/V6I1P54

Rezumat

Pe baza identificării Organizației Mondiale a Sănătății (2014a), lipsa intervențiilor psihosociale pentru c. 24 de milioane de oameni din întreaga lume care suferă de schizofrenie și o lipsă corespunzătoare a literaturii relevante de analiză tranzacțională, autorul a continuat să efectueze un studiu pilot cu 27 de participanți din Ucraina, care au fost spitalizați și diagnosticați de psihiatri ca sub-tipul paranoic al schizofreniei. Au fost folosite patru chestionare în limba rusă: Chestionarul  starilor interne ale eului  (Hay, 1996), Chestionarul driver(Cox, 2001), Chestionarul punctelor critice de dezvoltare (Gusakovski, 2000 bazat pe Bradshaw, 1991) și Chestionarul scurt al scriptului (Stewart, 1999), acesta din urmă însoțit de un interviu clinic în timpul căruia au fost făcute diagnostice ale altor elemente AT. Se constată limitări în ceea ce privește chestionarele nevalidate și validitatea statistică, dar studiul este prezentat, iar copii ale chestionarelor în limba engleză sunt publicate cu permisiunea autorilor, pentru a încuraja cercetările suplimentare în acest domeniu neglijat până acum.

Reducerea stresului și burnout-ului profesorilor în școlile secundare cu risc ridicat din Africa de Sud utilizând analiza tranzacțională

© 2015 Sharon Mary Johnson

https://doi.org/10.29044/V6I1P70

Rezumat

Unul dintre numeroasele articole care rezultă din cercetările doctorale, această lucrare se concentrează pe rezultatele aplicării analizei tranzacționale ca una dintre cele trei abordări pentru reducerea stresului și bunrnout-ului pentru profesorii din școlile secundare cu risc ridicat din zonele “gangland” din Cape Flats, Western Cape , Africa de Sud. Celelalte abordări au fost Exercițiile de eliberare a traumei (TRE) și Psihologia transpersonală (TP), iar articolele conexe despre acestea și despre elementele de analiză statistică cantitativă ale acestei cercetări sunt prezentate în altă parte.

Un total de 43 de profesori din trei școli diferite au participat la o intervenție săptămânală timp de 10 săptămâni timp de o oră și jumătate (15 ore în total) la școala lor ca parte a dezvoltării personalului, cu un grup de control de 20 de profesori la a patra şcoală. Sunt prezentate analiza calitativa a codificării chestionarului de intervenție TA și analiza tematică post-intervenție a focus-grupului prin studiului metodelor mixte. Analiza codificarii s-a axat pe instrumentele intra și interindividuale care au afectat profesorii și s-a constatat că AT a generat conștientizare de sine, instrumente de auto-ajutor și o conexiune puternică cu grup. Analiza tematică a oferit o perspectivă asupra răspunsurilor fizice, emoționale și cognitive la intervențiile de stres și burnout la nivelurile individuale, interpersonale și organizaționale și a relevat noi perspective asupra competenței clasei, profesorii asumându-și mai multă responsabilitate pentru disciplină în clasă.

Studiul a oferit informații despre bunăstarea și copingul educatorilor care supraviețuiesc în aceste contexte provocatoare și se propune ca abordările TRE, TP și AT să poată fi încorporate și, eventual, combinate, în moduri integratoare și eclectice de a face față provocărilor psihologice complexe. de stres și reducerea burnout-ului în medii traumatice.

Volumul 5 Numărul 2 2014

Coaching systemic prin analiza tranzacțională: un studiu al condițiilor, consecințelor și efectelor eficiente asupra culturii organizaționale

© 2014 Günther Mohr

https://doi.org/10.29044/V5I2P3

Rezumat

Lucrarea descrie conținutul și procesul unui curs intern, in desfasurare, intr-un program de coaching “coachingul individului intr-un grup”, derulat de mai mulți ani în Germania, utilizând diverse concepte, inclusiv analiza tranzacțională organizațională clasică, sistemică și trei studii de cercetare secvențiale care acoperă utilitatea percepută a programul de coaching pentru indivizi și organizația lor, corelațiile dintre participarea la program și avansarea profesională în cadrul organizației și factorii identificați de participanți ca contribuind la eficiența programului.

Studiul inițial bazat pe un sondaj a identificat factorul principal ca măsura în care participanții au fost capabili să se gestioneze cea mai importantă problemă personala pe care au putut-o identifica. Al doilea studiu a aplicat QCA (Analiza comparativă calitativă) (Ragin 1987, 2000, 2008) și a arătat o corelație între variabilele autonome de participare la grup și variabila interdependentă de „abilitare suplimentară” de către companie. Al treilea studiu a utilizat analiza frecvenței și a valenței răspunsurilor la un chestionar completat de 38 de manageri pentru a identifica elementele cheie care credeau că au contribuit la eficacitatea programului de coaching.

Autorul concluzionează că astfel de programe sunt eficiente, dar complexe, astfel încât este nevoie ca coachul să aibă expertiză psihologică, pedagogică, de leadership și de management și că acest lucru să fie aplicat în cadrul unei culturi de învățare organizațională.

O investigație cu privire la nevoile de sprijin ale bărbaților parteneri ai femeilor alcoolice din Elveția

© 2014 Bea Schild

https://doi.org/10.29044/V5I2P17

Rezumat

Acest studiu exploratoriu prezintă analiza interviurilor narative cu trei subiecți efectuate în Elveția în 2009 pentru a explora nevoile de sprijin ale bărbaților parteneri de femei alcoolice. Concepte diferite despre stilurile de coping sunt introduse și interpretate în lumina mai multor concept ale analizei tranzacționale și a altor abordari. Conținutul interviurilor a fost clasificat în funcție de analiza de structurare și tipificare. Rezultatele indică faptul că principalele nevoi de sprijin se referă la probleme de parteneriat și abilitatea de a fi părinți, la imaginea dependenței în societate și la probleme financiare și administrative și, prin urmare, sunt diferite de factorii de stres identificați de alți cercetători pentru partenerele de sex feminin ale alcoolicilor de sex masculin și de la nevoile de sprijin ale apropiaților bolnavilor mintali.

Provocări în dezvoltarea evaluării rezultatelor de rutină în diferite setări de practică și culturi: o anchetă naturalistă în Spania și Marea Britanie

© 2014 Biljana van Rijn, Ciara Wild, Adina Dumitru

https://doi.org/10.29044/V5I2P28

Rezumat

O evaluare sesională naturalistă a rezultatelor de rutină ale psihoterapiei dintr-o serie de orientări teoretice, inclusiv analiza tranzacțională, folosind măsuri standardizate pentru depresie, anxietate, distress general și alianță de lucru, a fost efectuată în cadrul intervențiilor de terapie finalizate de 113 terapeuți cu 263 de clienți din cadrul unei instituții academice din în Marea Britanie și în toate etapele terapiei de către 10 terapeuți cu 26 de clienți în trei clinici independente din Spania. Rezultatele din ambele țări au demonstrat câștiguri clinice, dar sa constatat că o astfel de metodologie de evaluare a fost aplicată mai ușor în cadrul unui institut de instruire decât în ​​practica privată; de asemenea, părea să se potrivească mai bine climatului profesional de evaluare din Marea Britanie. Se fac sugestii cu privire la introducerea unei astfel de cercetări în viitor.

Rezultate cantitative și calitative ale psihoterapiei prin analiza tranzacționala la veterani ai forțelor armate masculine din Marea Britanie care prezintă tulburări de stres post-traumatic

© 2014 David Harford și Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V5I2P35

Rezumat

Această lucrare prezintă concluziile unui proiect de cercetare de doi ani desfășurat într-un cadru de caritate rezidențial din Marea Britanie, examinând rezultatele clinice ale psihoterapiei AT în rândul a 15 militari veterani bărbați care prezintă PTSD sever (tulburare de stres post-traumatic) și alte forme de tulburari comorbide. Rezultatele au fost măsurate pentru tratamentul de analiză tranzacțională (AT) pe termen scurt (24 de sesiuni) și pe termen lung (52 de sesiuni) utilizând chestionareleCORE-OM cantitativă (Evans, Mellor-Clark, Margison, Barkham, McGrath, Connell și Audin, 2000) , PHQ-9 (Kroenke, Spitzer & Williams, 2001) și GAD-7 (Spitzer, Kroenke, Williams & Löwe, 2006) și interviul de schimbare calitativa (Elliott, Slatick și Urman, 2001, așa cum este citat în Frommer & Rennie , 2001). Rezultatele cantitative arată că schimbarea fiabilă pozitivă asupra distresului general, depresiei și anxietății a avut loc atât în ​​grupurile de tratament pe termen scurt, cât și pe termen lung, cu unii clienți realizand schimbări semnificative din punct de vedere clinic în aceste măsuri. Rezultatele calitative care rezultă din analiza tematică (Braun și Clarke, 2006) indică faptul că un spectru larg de factori ai terapeuțului și factori ai procesului psihoterapeutic în cadrul terapiei AT f au fost benefici pentru acest grup de clienți. Influența negativă a unui număr de factori psihosociali asupra bunăstării veteranilor este, de asemenea, discutată pe baza datelor numerice și a răspunsurilor la interviu. În general, aceste rezultate sugerează că psihoterapia AT poate fi eficientă în tratamentul PTSD în rândul veteranilor de razboi.

Psihoterapie prin analiză tranzacțională pentru un caz de anxietate și depresie combinate: un studiu de caz judecat pragmatic – „Alastair”

© 2014 Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V5I2P66

Rezumat

Folosind o metodă originală de evaluare a cazurilor, care a implicat un panel de analiză de peste 80 de psihologi italieni și a inclus o evaluare a cazurilor de către nespecialiști, autorul a investigat eficacitatea psihoterapiei prin analiza tranzacționala pentru un caz de anxietate și depresie combinate cu un bărbat britanic alb de 39 de ani care a participat la 14 sesiuni săptămânale. CORE-OM (Evans, Mellor-Clark, Margison, Barkham, Audin, Connell și McGrath, 2000), PHQ-9 (Kroenke, Spitzer & Williams, 2001), GAD-7) Spitzer, Kroenke, Williams și Löwe, 2006, Hamilton Rating Scale for Depression (Hamilton, 1980) au fost utilizate pentru screening și, de asemenea, pentru măsurarea rezultatelor, împreună cu Session Rating Scale (SRS v.3.0) (Duncan, Miller, Sparks, Claud, Reynolds, Brown și Johnson, 2003) și Comparative Scala procesului de psihoterapie (CPPS) (Hilsenroth, Blagys, Ackerman, Bonge și Blais, 2005), în cadrul unei metode generale de studiu de caz. Concluzia comisiei de analiză și a evaluatorului nespecialist a fost în unanimitate că acesta a fost un caz cu un rezultat bun și că schimbările clientului au fost ca rezultat direct al terapiei. Cercetările anterioare  prin studii de caz au demonstrat că AT este eficientă pentru depresie, iar acest caz oferă dovezi fundamentale pentru eficacitatea AT pentru depresie cu anxietate comorbidă.

Volumul 5 Numărul 1 2014

O analiză tematică a preferințelor tinerilor care folosesc suportul online pentru a discuta despre sinucidere

© Sally Evans

https://doi.org/10.29044/v5i1p3

Rezumat

Tinerii (în principal 15-17 ani) care utilizează consiliere, asistență și sustinere online au fost întrebați despre preferințele lor referitoare la discuțiile online comparative cu față în față despre sentimentele suicidare. Analiza tematică a rezultatelor (n = 24) a condus la o temă principală de „anonimitate” cu subteme de „siguranță și libertate”, „confidențialitate” și „control”. Se ridică probleme legate de protejarea tinerilor în distres care au ales să rămână anonimi.

O analiză a stilurilor de lucru în diferite profesii din Rusia

© 2014 Dmitry Kasyanov

https://doi.org/10.29044/V5I1P9

Rezumat

Un eșantion de conveniență de 861 de persoane (451 femei, 410 bărbați) care lucrează într-o serie de organizații și profesii din Rusia au completat o traducere în limba rusă a chestionarului privind stilurile de lucru (Hay 1992). Analiza statistică a indicat o discriminare adecvată între stiluri și a fost posibil să se creeze tabele de norme pe baza eșantionului complet. Sunt prezentate modele medii pentru fiecare dintre cele 15 ocupații, inclusiv ingineri, tehnologia informației, relații publice, secretariat, vânzări, contabilitate, economiști și roluri de resurse umane. Se poate observa că stilul Be Perfect predomină în fiecare tipar ocupațional, cu Please People foarte apropiat în majoritatea și Hurry Up mai puțin evidentă în majoritatea.

Aplicarea Terapiei de Redecizie în Atelierele de Coaching Executiv: Partea 1 – Atelierul

© 2014 Mil Rosseau, Rik Rosseau și Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/V5I1P15

Rezumat

Prima dintr-o serie de trei, această lucrare descrie modul în care abordarea redeciziei (Goulding & Goulding 1979) a fost aplicată de-a lungul mai multor ani în cadrul atelierelor de coaching executiv la nivel internațional. Este abordată controversa potențială cu privire la utilizarea unei abordări terapeutice într-un context de afaceri, sunt descrise profilurile participanților și caracteristicile de leadership, se ia în considerare impactul mediului grupului, iar legăturile dintre lucrul la „probleme” și etapele de vindecare ale lui Berne (1961) sunt explicate. Etapele de lucru sunt legate de cele descrise de Goulding & Goulding (1979) și completate cu materiale de la McNeel (1999-2000) și Allen & Allen (2002). Această lucrare descrie intervențiile care sunt evaluate calitativ de Widdowson & Rosseau (2014) și care vor fi evaluate în continuare cantitativ în viitor.

Aplicarea terapiei de redecizie în atelierele de coaching executiv: partea 2 – O explorare calitativă a modificărilor participanților

© 2014 Mark Widdowson și Mil Rosseau

https://doi.org/10.29044/V5I1P19

Rezumat

Aceasta este a doua lucrare din trei și descrie o investigație asupra modului în care coaching-ul executiv ca un domeniu în creștere al dezvoltării organizaționale se poate baza pe teoria și metodele analizei tranzacționale. Doisprezece participanți care au participat la un atelier de coaching bazat pe abordarea terapiei de redecizie a lui Goulding & Goulding (1979) au completat un chestionar de follow-up referitor la schimbare  adaptat de primul autor din materialul lui Elliott și colab (2001), iar răspunsurile au fost analizate folosind analiza tematică (Braun & Clarke 2006). Participanții au raportat că au experimentat o gamă largă de experiențe de creștere personală, schimbări interpersonale pozitive și creștere în abilitățile lor de afaceri, manageriale și de leadership, ca urmare a participării la atelierele de lucru. Limitele sunt descrise, inclusiv posibilul impact transferențial al dorinței de a mulțumi facilitatorul atelierului. Rezultatele analizei tematice sugerează că o astfel de abordare poate oferi un cadru eficient pentru atelierele de coaching executiv.

Volumul 4 Numărul 2 2013

Tratamentul depresiei prin AT – Un studiu de proiectare a eficacității unui caz hermeneutic – „Linda” – un caz cu rezultate mixte

© 2013 Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/v4i2p3

Rezumat

Hermeneutic Single-Case Efficacy Design (HSCED) este o metodă sistematică de cercetare a studiilor de caz care implică examinarea încrucișată a datelor metodelor mixte pentru a genera atât argumente plauzibile cum ca clientul s-a schimbat datorită terapiei, cât și explicații alternative. Prezentul studiu este al patrulea articol dintr-o serie de cazuri care a investigat procesul și rezultatul psihoterapiei prin analiză tranzacțională folosind Hermeneutic Single-Case Efficacy Design (Elliott 2002). Clienta, Linda, era o femeie britanică albă de 45 de ani, cu depresie ușoară, care a participat la nouă ședințe de terapie. Concluzia judecătorilor a fost că acesta a fost un caz cu rezultate mixte: în timp ce clienta s-a îmbunătățit pe parcursul terapiei și a fost pozitivă în ceea ce privește experiența ei de terapie, schimbările ei nu au persistat când a experimentat evenimente stresante considerabile în timpul follow up. Linda a oferit o descriere detaliată și idiosincratică a aspectelor terapiei care i-au fost cele mai utile. O comparație încrucișată cu alte cazuri din această serie sugerează câteva caracteristici interesante care merită investigate în continuare. Mai exact, utilizarea unui cadru teoretic comun și a unei relații terapeutice egalitariste au fost utile. Ca și în alte cazuri din această serie, clienta a experimentat schimbări pozitive în relațiile ei interpersonale, ceea ce sugerează că acest rezultat al terapiei AT necesită investigații suplimentare.

Tratamentul AT al emetofobiei – Un studiu de caz sistematic – „Peter”

© 2013 Colin Kerr

https://doi.org/10.29044/v4i2p16

Rezumat

Acest studiu raportează aplicarea elementelor Hermeneutic Single Case Efficacy Design (HSCED) (Elliott 2002) la o intervenție de psihoterapie bazată pe TA de 39 de sesiuni cu un student alb de 19 ani din Marea Britanie care suferea de emetofobie. Autorul, care a fost și cercetătorul, oferă recenzii ale literaturii despre caracteristicile clinice ale emetofobiei, o contrastează cu alte fobii și trece in revista cercetările anterioare, inclusiv abordările bazate pe AT ale fobiilor în general. Metodologia HSCED este descrisă pe scurt; Măsurile cantitative ale rezultatului sunt obținute și analizate utilizând GAD-7 (Spritzer și colab. 2006) și SPQ (Elliott și colab. 1999) și măsuri calitative printr-o înregistrare bogată a cazului, înregistrări/transcrieri ale sesiunii și un interviu de urmărire de 4 luni. Cele 56 de criterii pentru analiza probelor propuse de Bohart at al (2011)au fost utilizate alături de criteriile HSCED. Au existat dovezi puternice ale unor schimbări semnificative ale clientului și că aceste schimbări au fost rezultatul terapiei.

Evaluarea preliminară a rezultatelor psihoterapiei prin analiza tranzacționala pentru veteranii forțelor armate care su fost diagnosticati cu tulburare de stres post-traumatic

© 2013 David Harford

https://doi.org/10.29044/v4i2p27

Rezumat

Această scurtă schiță prezintă câteva constatări inițiale dintr-un proiect pilot desfășurat într-un cadru oferit de un ONG caritabil din Marea Britanie, care examinează rezultatele clinice pentru o cohortă de veterani ai forțelor armate diagnosticati cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Rezultatele au fost măsurate folosind CORE-OM (Evans și colab. 2000), PHQ-9 (Kroenke și colab. 2001) și GAD-7 (Spitzer și colab. 2006). Descoperirile preliminare arată că schimbarea pozitivă asupra suferinței și anxietății globale a avut loc în decurs de 16 sesiuni. Aceste rezultate sugerează că psihoterapia prin analiză tranzacțională este promițătoare pentru tratamentul PTSD cu acest grup de clienți și că cercetările suplimentare sunt justificate.

O analiză a stilurilor de lucru dominante în diferite profesii din Macedonia

© 2013 Marina Pavlovska

https://doi.org/10.29044/v4i2p30

Rezumat

Un eșantion de 90 de angajați care lucrează ca economiști, consilieri juridici sau experți IT în cadrul a trei companii din Skopje, Macedonia a completat Chestionarul stilurilor de lucru (Hay 1992) și s-a constatat că au existat diferențe semnificative statistic în preferințele stilului de lucru între profesii. Aceste diferențe sunt discutate în relație cu Nomenclatorul Național al Profesiilor din Macedonia (Oficiul de Stat de Statistică 2011) și implicațiile pentru managementul resurselor umane sunt analizate pe scurt. Sunt identificate limitări legate de dimensiunea și locația specifică a subiecților. Se ajunge la concluzia că se acceptă ipoteza că vor exista diferenţe între stilurile de lucru dominante ale profesiilor. Este inclusă o explicație care clarifică distincția dintre drivere (Kahler & Capers 1974, Kahler 1975, 2008) și stilurile de lucru (Hay & Williams 1989, Hay 1993, 2009).

Volumul 4 Numărul 1 2013

https://doi.org/10.29044/v4i1

Acest număr conținea lucrările de la Conferința de cercetare EATA TA.

Volumul 3 Numărul 2 2012

Tratamentul TA al depresiei – Un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității unui singur caz – „Denise”

© Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/v3i2p3

Rezumat

Hermeneutic Single-Case Efficacy Design (HSCED) este o metodă sistematică de cercetare a studiilor de caz care implică examinarea încrucișată a datelor metodelor mixte pentru a genera atât argumente plauzibile cum ca clientul s-a schimbat datorită terapiei, cât și explicații alternative. Prezentul studiu folosește HSCED pentru a investiga rezultatul psihoterapiei AT pe termen scurt cu o femeie cu depresie severă. Obiectivul cercetării a fost de a investiga eficacitatea terapiei AT pe termen scurt pentru tratamentul depresiei și de a explora și identifica aspectele cheie ale procesului de terapie cu AT și factorii asociați care promovează schimbarea în rândul cazurilor efective. Pentru a spori rigoarea și pentru a se adresa si potențialului de fidelitate a cercetătorilor, cercetătorii independenți în psihoterapie au analizat cazul și au oferit un verdict asupra rezultatului. Concluzia analistilorilor este că clientul s-a schimbat substanțial și că aceste schimbări s-au datorat substanțial efectelor terapiei.

Tratamentul TA al depresiei – Un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității unui singur caz – „Tom”

© Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/v3i2p15

Rezumat

Hermeneutic Single-Case Efficacy Design (HSCED) este o metodă sistematică de cercetare a studiilor de caz care implică examinarea încrucișată a datelor metodelor mixte pentru a genera atât argumente plauzibile cum ca clientul s-a schimbat datorită terapiei, cât și explicații alternative. Prezentul studiu folosește HSCED pentru a investiga rezultatul psihoterapiei AT pe termen scurt cu un bărbat cu depresie moderată și anxietate socială comorbidă. Obiectivul cercetării a fost de a investiga eficacitatea terapiei AT pe termen scurt pentru tratamentul depresiei și de a explora și identifica aspectele cheie ale procesului de terapie AT și factorii asociați care promovează schimbarea printre cazurile efective. Pentru a spori rigoarea și a aborda potențialul de fidelizare a cercetătorilor, cercetători independenți în psihoterapie au analizat cazul și au oferit un verdict asupra rezultatului. Verdictul majorității a doi judecători în acest caz a fost că acesta a fost un caz cu rezultat pozitiv și că clientul s-a schimbat substanțial și că aceste schimbări s-au datorat în mod substanțial efectelor terapiei. Concluzia celui de-al treilea judecător a fost că acesta a fost un caz cu rezultate mixte și că clientul s-a schimbat considerabil și că acest lucru s-a datorat în mod considerabil terapiei.

Prezența injoncțiunilor în populațiile clinice și non-clinice

© Danijela Budiša, Vesna Gavrilov-Jerković, Aleksandra Dickov, Nikola Vučković, Sladjana Martinovic Mitrovic

https://doi.org/10.29044/v3i2p28

Rezumat

Diverși autori din cadrul comunității de analiză tranzacțională au postulat că scenariul de viață al unei persoane se formează pe baza injoncțiunilor primite, că persoanele cu tulburări mintale au injoncțiuni mai distructive și mai numeroase și că persoanele cu patologie depresivă și paranoidă au seturi diferite de injoncțiuni, Nu aparține fiind mai frecventă în tulburările paranoide și Nu fi important în tulburările depresive. Această cercetare a fost efectuată pentru a verifica astfel de afirmații și a folosit Scala Injoncțiilor Scriptului (Gavrilov-Jerković și colab., 2010) aplicată unui eșantion de conveniență de 100 de subiecți adulți identificați ca non-clinici prin interviuri și 100 de subiecți adulți, împărțiți în mod egal între paranoici și depresivi, identificat prin clasificarea psihiatrului pe baza criteriilor ICD-10. Rezultatele oferă validarea parțial așteptată, cu o diferență semnificativă statistic între partea non-clinică și cea clinică a eșantionului. Grupul clinic a avut scoruri semnificativ mai mari din punct de vedere statistic la cele 12 injonctiuni studiate. Subiecții cu caracteristici depresive au avut șapte Injoncțiuni care erau mai pronunțate: Nu simți, Nu exista, Nu fi bine, Nu fi copil, Nu, Nu gândi și Nu fi aproape.

Volumul 3 Numărul 1 2012

Tratamentul TA al depresiei – Un studiu hermeneutic de proiectare a eficacității unui singur caz – „Peter”

© Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/v3i1p3

Rezumat

Hermeneutic Single-Case Efficacy Design (HSCED) este o metodă sistematică de cercetare a studiilor de caz care implică examinarea încrucișată a datelor metodelor mixte pentru a genera atât argumente plauzibile cum ca clientul s-a schimbat datorită terapiei, cât și explicații alternative. Prezentul studiu folosește HSCED pentru a investiga rezultatul psihoterapiei AT pe termen scurt cu un tânăr cu depresie severă. Obiectivul cercetării a fost de a investiga eficacitatea terapiei AT pe termen scurt pentru tratamentul depresiei și de a explora și identifica aspectele cheie ale procesului de terapie cu AT precum și factorii asociați care promovează schimbarea în rândul cazurilor efective. Pentru a spori rigoarea și pentru a se adresa si potențialului de fidelitate a cercetătorilor, cercetătorii independenți în psihoterapie au analizat cazul și au oferit un verdict asupra rezultatului. Concluzia analistilor este că clientul s-a schimbat considerabil-substanțial și că aceste schimbări s-au datorat în mod substanțial efectului terapiei.

Volumul 2 Numărul 2 2011

Analiza tranzacțională ca metodă de psihoterapie – Un studiu analitic discursiv

© 2011 Roland Johnsson

https://doi.org/10.29044/v2i2p3

Rezumat

Definițiile operaționale ale categorizărilor de către McNeel (1975) au fost dezvoltate și aplicate de către autor și un evaluator independent pentru a finaliza analiza discursului a 72 de ore de terapie de grup prin analiză tranzacțională în stilul Goulding & Goulding (1976, 1979) efectuată în perioada 1984/85. Rezultatele au arătat că terapeutul a folosit în medie 42% din spațiul discursului și că terapia conținea într-adevăr componente AT, cele două categorii principale fiind „Simtirea contactului” și „Contracte”, și cu utilizarea specială a tehnicilor AT de „vorbire cu proiecțiile Părintelui”, „a face o declarație de sentiment”, „negociere reciprocă” și „specificitate/claritate”. Fiabilitatea între evaluatori a fost de 46,2% (Araujo & Born 1985), coeficientul kappa al lui Cohen (1960) arată o raspandire de la acord ușor la moderat, iar Odds Ratio (Viera, 2008) este peste 1,0 pentru majoritatea categoriilor.

Evaluarea clientului în analiza tranzacțională – Un studiu al fiabilității și validității chestionarului de script Ohlsson, Björk și Johnsson

© 2011 Roland Johnsson

https://doi.org/10.29044/v2i2p19

Rezumat

Un chestionar de scenariu și o listă de verificare asociată elaborate de Ohlsson, Johnsson & Björk (1992) au fost folosite de autor și doi colegi din aceeasi profesie pentru a evalua în mod independent zece clienți dintr-un grup de terapie de analiză tranzacțională de un an, condus de autor. Evaluările bazate pe răspunsurile scrise la începutul terapiei au fost comparate cu evaluările bazate pe interviuri realizate de autor la șase ani după terminarea terapiei. Sa găsit o fiabilitate inter-evaluator moderata, dar fiabilitatea intra-evaluator a fost scăzută pentru evaluatorii independenți; acordul a crescut pentru componentele scriptului „injonctiune primară de la tată”, „sentiment racket”, „trapa de evacuare”, „driverde la tată” și „driver de la mamă”.

Evaluarea rezultatelor analizei tranzacționale și psihologiei consilierii integrative în cadrul setărilor de îngrijire primară din Regatul Unit

© 2011 Biljana van Rijn, Ciara Wild, Patricia Moran

https://doi.org/10.29044/v2i2p34

Rezumat

Lucrarea raportează un studiu naturalist care a replicat designul evaluativ asociat cu UK National Health Service IAPT – Îmbunătățirea accesului la terapii psihologice (CSIP 2008, NHS 2011), așa cum a fost utilizat anterior pentru a evalua terapia cognitiv-comportamentală (CBT), cu scopul de evaluare a tratamentelor de 12 sesiuni pentru anxietate și depresie, prin aplicarea analizei tranzacționale și a abordărilor Psihologiei de consiliere integrativă în medii clinice reale de asistența primară. Măsurile standard de rezultat au fost utilizate în conformitate cu modelul IAPT (CORE 10 și 34, GAD-7, PHQ-9), completate cu măsurarea alianței de lucru (WAI Horvath 1986) și un inventar suplimentar de depresie BDI-II (Beck, 1996), și aderarea la modelul terapeutic folosind chestionare nou concepute. Rezultatele au indicat că severitatea problemelor a fost redusă utilizând oricare dintre abordări, comparativ cu terapia cognitiv-comportamentală; ca severitatea inițială era predictivă ca rezultatului; și ca alianță de lucru a crescut pe măsură ce terapia a progresat, dar nu a fost direct legată de rezultate. Aderarea a fost ridicată pentru ambele abordări. Sunt sugerate mai multe domenii pentru îmbunătățirea cercetărilor viitoare.

Impactul asupra percepției de sine a stărilor Eului intr-un curs introductiv de pregătire în analiză tranzacțională (TA 101)

© 2011 Traian Bossenmayer

https://doi.org/10.29044/v2i2p44

Rezumat

Cercetarea examinează efectele unui curs de analiză tranzacțională (TA) 101 asupra percepției de sine a dinamicii stărilor ego-ului, folosind modelul stărilor eului încorporat în Lista de verificare a adjectivelor (Gough & Heilbrun, 1980). Subiecții au completat chestionarele la începutul și la sfârșitul cursului și o lună mai târziu. Singura schimbare semnificativă din punct de vedere statistic a fost că Parintele Critic a scăzut după curs și a fost în continuare coborât o lună mai târziu, deși nu la fel de mult. De asemenea, s-a constatat că genul era semnificativ, dar vârsta nu.

Volumul 2 Numărul 1 2011

Studierea aculturației folosind teoria analizei tranzacționale: interacțiunea dintre pozițiile existențiale și stilurile de aculturație

© 2011 Lena Kornyeyeva

https://doi.org/10.29044/v2i1p3

Rezumat

Acest articol este un raport parțial despre cercetarea cantitativă privind rolul Poziției Existențiale Negative în formarea Personalității Autoritare (despre care s-a scris în altă parte) și caracteristicile de aculturație în rândul imigranților cu traditii in medii autoritare într-un mediu democratic (Germania). Datele au fost colectate în rândul respondenților din medii diferite: imigranți in Germania din Turcia, fosta Uniune Sovietică și țările occidentale și germani nativi ca grup de cvasi-control (N=1318), fiecare subeșantion cuprinzând cel puțin 200 de respondenți. Au fost efectuate diverse analize statistice pentru a valida rezultatele empirice (de la analiza corelației la modelarea ecuațiilor structurale). S-a confirmat ipoteza că o Poziție Existențială Negativă este mai articulată în rândul indivizilor care au fost expuși unei socializări autoritare. A fost confirmată și ipoteza că o Poziție Existențială Negativă servește ca predictor pentru așa-numita Disfuncție de Aculturație. Analogia conceptuală dintre pozițiile existențiale și stilurile de aculturație a fost examinată și ipoteza că patru stiluri posibile de aculturație (Berry și colab., 1987, Berry și Kim, 1988; Berry și colab., 1989) sunt corelate cu Poziția Existențială corespondent a găsit sprijin.

Impactul formarii in de psihoterapie prin analiză tranzacțională asupra conștientizării de sine și abilității de contact

© 2011 Biljana van Rijn, Ciara Wild, Heather Fowlie, Charlotte Sills, Servaas van Beekum

https://doi.org/10.29044/v2i1p16

Rezumat

Această cercetare a fost un studiu cantitativ la scară mică, care a implicat studenți care urmează un curs de psihoterapie prin analiză relațională tranzacțională la Institutul Metanoia din Londra, Marea Britanie, între septembrie 2007 și iulie 2008. Cercetătorii și-au propus să evalueze impactul instruirii asupra sănătății psihologice a studenților, folosind Chestionarul autonomiei” (Beekum & Krijgsman, 2000). Acest lucru a permis măsurarea evoluțiilor în conștientizarea de sine a studenților și a capacității de a avea contacte cu ceilalți în timpul celui de-al doilea an de formare (primul an de practică clinică) în comparație cu studenții din al 4-lea și ultimul an. Scopul studiului și constatările sunt exploratorii. Cercetarea ridică întrebări pentru cercetări ulterioare în domeniile pregătirii și supervizarii in psihoterapiei.

Studiu de caz: Metodologia de cercetare

© Mark Widdowson

https://doi.org/10.29044/v2i1p25

Rezumat

Comentând lipsa studiilor de caz publicate în publicațiile moderne de psihoterapie, autorul trece în revistă punctele forte ale metodologiei studiilor de caz și răspunde la criticile curente, înainte de a oferi un rezumat al tipurilor de studii de caz, inclusiv clinice, experimentale și naturaliste. Sunt incluse sugestii pentru dezvoltarea unor studii de caz sistematice și sunt oferite scurte descrieri ale unei game de resurse de cercetare referitoare la măsurarea rezultatelor sia ași procesului. Sunt oferite exemple de proiectare pragmatică a unui studiu de caz și de proiectare hermeneutică a eficacității unui singur caz, iar lucrarea se încheie cu câteva considerații etice și un îndemn către comunitatea AT să se implice mai pe scară largă în cercetarea studiului de caz.

Volumul 1 Numărul 1 2010

Baza de dovezi științifice pentru analiza tranzacțională în anul 2010

© 2010 Thomas Ohlsson

https://doi.org/10.29044/v1i1p4

Rezumat

Jurnalul Internațional de Cercetare în Analiză Tranzacțională, IJTAR, a fost creat pentru a stimula cercetarea și a sprijini efortul continuu de a construi o bază de dovezi științifice pentru analiza tranzacțională (AT). Acest articol este o încercare de a localiza punctul de plecare al revistei, de a identifica, evalua și trage concluzii din ceea ce sa făcut deja și de a articula baza de dovezi științifice existente pentru AT în anul 2010.

Proceduri de calcul matematic și drivere în acțiune în mediul de învățare

© 2010 Cesare Fregola

https://doi.org/10.29044/v1i1p30

Rezumat

Lucrarea raportează rezultatele calitative ale fazei experimentale a unui studiu care examineaza legăturile dintre experiențele de învățare ale copiilor asociate cu impartirea cu două cifre și conceptul de analiză tranzacțională a driverelor. Autorul prezintă rezultatele obținute dintr-un proces care a folosit un chestionar elaborat în timpul unei faze euristice anterioare a cercetării, combinat cu observațiile asupra elevilor, a desenelor realizate de copii și observațiile profesorului privind tranzacțiile de permisiune utilizate. Sunt oferite exemple pentru fiecare dintre cele cinci drivere.

Relația dintre predarea teoriei analizei tranzacționale și locus de control al studenților: o cercetare empirică

© 2010 Yang Mei

https://doi.org/10.29044/v1i1p40

Rezumat

O investigare, prin cercetare empirică, a relației dintre educația în teoria analizei tranzacționale și Locusul de control al studenților. Două chestionare au fost efectuate înainte și după orele de analiză tranzacțională și au fost colectate rapoarte narative personale ale studenților. S-a constatat că educația psihologică în Analiza Tranzacțională s-a corelat cu o reducere a scorurilor pentru proclivitate de Control Extern a celor 81 de studenți, iar sarcinile lor au afișat o tendință similară. S-a demonstrat că cunoștințele privind analiza tranzacțională îi ajută pe student să-și descopere și să-și exploreze propriile potențiale și să-și elibereze creativitatea. Se propune să se ia în considerare o creștere a teoriei analizei tranzacționale în educația studenților.

Dimensiunea afectivă a alianței în psihoterapia cu analiză tranzacțională

© 2010 Roland Johnsson and Gunvor Stenlund

https://doi.org/10.29044/v1i1p45

Rezumat

Studiul descrie o cercetare a semnificației dimensiunii afective a alianței terapeutice (Bordin 1979), într-o formă psihodinamică a terapiei prin analiză tranzacțională după stilul „terapiei de redecizie” (Goulding & Goulding, 1979). Am explorat modelul de relații afective ale clientului prin utilizarea CCRT (metoda Core Conflictual Relationship, Luborsky & Crits-Christoph, 1990, 1998) și am examinat modul în care terapeutul răspunde la mesajele afective ale clientului („teste”) prin utilizarea metodei Plan Diagnosis (Weiss & Sampson, 1986). Am descoperit că aspectele „emoționale” joacă un rol mai decisiv decât s-a imaginat în metoda AT a redeciziei și a altor abordări similare ale psihoterapiei AT care pun accent pe contracte, sarcini ale terapiei și abordarea rațională.

Baza empirică a medicinei în căutarea umanității și psihoterapia naturalistă în căutarea rădăcinilor sale hermeneutice

© 2010 (English) Pio Scilligo

https://doi.org/10.29044/v1i1p60

Fără rezumat